Donaţia RADU ROSETTI

Pagină destinată informaţiilor utile despre viaţa şi activitatea patronului nostru spiritual Radu Rosetti (vezi pagina de pe Wikipedia realizată pe baza informaţiilor deţinute de către bibliotecă), despre descendeţii acestuia şi donaţia aflată în patrimoniul bibliotecii.

                                              ROSETTEŞTII ÎN COLECŢIILE
BIBILOTECII MUNICIPALE “RADU ROSETTI” DIN ONEŞTI 
Pe destinul social al unei instituţii de cultură îşi pun amprenta atât spiritul, devoţiunea şi efortul creator de zi cu zi ale slujitorilor ei, care induc percepţia comunităţii în legătura cu activitatea pe care o desfăşoară şi stabilesc un anumit nivel al expectantelor utilizatorilor (cu atât mai crescut cu cât calitatea serviciilor este mai ridicată) plămădind, in ultimă instanţă, profilul spiritual al locului, cât şi efigiile rezonante ale trecutului, care învăluie cu ecourile lor paşii prezentului concret în aceeaşi măsura în care susţin şi direcţionează, prin valoarea tradiţiei, deciziile viitorului.
Când, în 1995, Biblioteca Municipală din Oneşti a primit numele importantului cărturar moldovean Radu Rosetti, în afara studiilor de istorie literară, a biobibliografiilor şi încercărilor de a limpezi o imagine pe atunci neclară pentru mulţi dintre noi, demersul de cea mai mare emoţie sufletească întreprins spre a ne apropia de această personalitate pe cât de complexă, pe atât de inedită a fost cel de a intra în contact cu descendenţii săi. D-na Elisaveta Varlam, dl. Radu Beldiman, nepoţii lui Radu Rosetti , domnii Ion Varlam şi Ion Sturdza, strănepoţii , au fost întotdeauna gata sa reînvie, din crâmpeie de gând şi din amintirile tinereţii, o întreagă atmosferă patriarhală impregnată de blândeţea vocii bunicului deosebit de înzestrat cu harul povestirii, să-i contureze, pentru noi, portretul pitoresc şi statura demnă şi profund morală.
Coborâtor dintr-o familie moldovenească de viţă veche, cu studii la Geneva, Paris şi Toulouse, Radu Rosetti locuieşte la Căiuţi, lânga Oneşti, în conacul său frecventat cu regularitate de personalitaţile vremii.. După o scurtă carieră politică, se dedică studiilor de istorie socială şi literaturii. O poziţie curajoasa în ceea ce priveşte statutul proprietăţii agrare, apărând cauza ţăranilor împotriva intereselor boierimii căreia îi aparţinea el însuşi, îl plasează in mijlocul unei intense polemici publicistice, desfăşurate în reviste de prestigiu, cum ar fi: “Lumea”, “ Viaţa Românească”, “Revista Nouă”, “Convorbiri Literare” şi argumentate prin apariţii în Analele Academiei Române şi în volume: ”Pământul, sătenii si stăpânii” sau ”Pentru ce s-au răsculat ţăranii”. Opera literară este dominată de cele trei volume de “Amintiri”, frescă fidelă, schiţată cu tandră ironie, a unei epoci care apunea sub ochii săi. Considerate de E.Lovinescu “cea mai importantă contribuţie memorialistică din literatura română”, ele sunt completate de romanul eroic “Cu paloşul” şi de volumele de “Poveşti moldoveneşti”.
Cu fiecare manifestare semnificativă în istoria recentă a bibliotecii la care, cu multă amabilitate şi entuziasm, descendenţii lui Radu Rosetti au participat, colecţiile s-au îmbogăţit, prin donaţiile făcute de domniile lor, cu documente definitorii pentru familia rosetteştilor, căreia încercăm să îi păstrăm spiritul viu şi să-i facem cunoscută contribuţia la evoluţia culturii şi istoriei naţionale.
Astfel, în octombrie 1996, cu ocazia primei ediţii a Colocviilor Bibliotecii Municipale “Radu Rosetti”, o primă donaţie cuprinde:
- fotografia lui Radu Rosetti
- fotografiile hatmanului Răducanu Rosetti, bunicul patronului nostru
- fotografia domniţei Aglae Ghyka, mama lui Radu Rosetti
- Conacul de la Căiuţi – desen de Emma Bogdan, soţia lui Radu Rosetti
- Parcul conacului de la Căiuţi - desen de Emma Bogdan, soţia lui Radu Rosetti
- Extrase din presă conţinând studii şi articole de şi despre Radu Rosetti şi familia sa:
  • Rosetti, Radu. “Cum s-a născut şi a dispărut boierimea”. Adevărul, 7 mai 1925
  • Rosetti, Radu. “O schiţa de reformă agrară”. Renaşterea, 29 oct. 1918
  • Isvoranu, Ilie .<< Radu Rosetti , “boieriu dela curte”, Universul, 9 dec. 1936
  • Rosetti, Henri R. “Echilibrul irealizabil”. Moldova, nr.28, 20 apr. 1916
  • Ornea, Zigu . “Actul de conştiinţă al unui istoric”. Luceafărul,an 20(1977), nr.15(780), 9 apr.1977;
  • Bogdan, René. “Curtea de la Căiuţi”. Sânzeana. [1937]
- Publicaţii în care au apărut articole ale lui Ion Varlam
- Ediţii princeps ale operelor lui Radu Rosetti (cele trei volume de “Amintiri”, romanul “Cu paloşul” şi “Poveşti moldoveneşti”)
În cadrul simpozionului omagial din 1 aprilie 1997, dedicat generalului Radu R. Rosetti, membru al Academiei Române , istoric şi teoretician militar, fiul lui Radu Rosetti, dl. Radu Beldiman donează bibliotecii fotografii ale familiei Bogdan (prin căsătorie, familia fiicei lui Radu Rosetti, Margareta), iar d-na înv. Aurora Nemeşiu, fotografii şi documente despre “Şcoala Ioana R. Rosetti” din Brusturoasa, de care familia generalului s-a ocupat îndeaproape, cu frumoase rezultate educaţionale in epocă.
1998 a fost anul aniversar care a marcat 70 de ani de lectură publică oneşteană . Ca de obicei, şi cu acest prilej, descendenţii rosetteştilor ne-au făcut bucuria de a completa colecţia de documente cu o substanţiala donaţie, constând
într-un set de fotografii de familie inedite, dintre care:
- Radu Rosetti cu soţia, copiii şi guvernanta,
- Pavilionul parcului Conacului de la Căiuţi
- Căiuţi la sfarsitul sec. XIX
- Hătmăneasa Eufrosina Răducanu Rosetti cu fiica ei, Maria
Tot atunci, biblioteca primeşte câteva obiecte personale ale lui Radu Rosetti:
- Set de călimară si nisiparniţă,
- Set de tacâmuri cu monograma RR,
- Petit Larousse Illustré, 1924, proprietatea lui Radu Rosetti, purtând semnătura sa.
Cu prilejul inaugurării noului sediu al Bibliotecii, în 30 iunie 2001, prezenţi ca întotdeauna în mijlocul nostru, aceiaşi membri ai familiei scriitorului, şi mai ales dl. Radu Beldiman, care s-a ocupat îndeaproape de trecutul genealogic, asumându-şi, deja, nobila sarcină de a contribui la dezvoltarea colecţiilor speciale, le înzestrează cu o nouă donaţie, din care fac parte:
Fotografii:
- Radu Rosetti la vârsta de 4 ani,
- Copiii istoricului Radu Rosetti: Henri, Radu, Eugen si Magdalena,
- Răducanu Rosetti cel tânăr, tatăl lui Radu Rosetti
Exemplare ale revistei “Lumea” din 1925 şi 1926, în care a publicat Radu Rosetti.
Arborele genealogic al familiei Răducanu Rosetti, ramura marii familii a Rosetteştilor din care face parte istoricul Radu Rosetti.
Extrase din presa vremii la dispariţia lui Radu Rosetti, din care :
  • Pătrăşcanu, D.D.. În memoria lui Radu Rosetti. Adevărul literar şi artistic, an 7, nr, 272, 21 febr. 1926
  • Bianu, Ion. Istoricul şi scriitorul. Adevarul literar si artistic, an 7, nr, 272, 21 febr. 1926
  • Sevastos, Mihail. Un nou academician. Adevarul, 1926
- Blazonul familiei Rosetti
Studii ale lui Radu Rosetti în Analele Academiei Romane:
  • Conflictul dintre Guvernul Moldovei şi Mănăstirea Neamţului, 1910
  • Cronica Vascanilor (judetul Suceava), 1906
  • Cum se căutau moşiile in Moldova la începutul veacului XIX , 1909
  • Despre censura în Moldova
    Vol.1: Înfiinţarea censurii de Guvernul provizoriu rus şi funcţi onarea ei sub acel regim: 1828-1834, 1907; Vol.2 : Censura sub Mihaiu Sturdza : 1824-1849, 1907
Vol.3 : Censura cărţilor evreeşti în Moldova sub domniile regulamentare, 1907
  • Despre unguri şi episcopiile catolice din Moldova, 1905
  • Un proces de sacrilegiu la 1836 în Moldova, 1909
Studii ale lui Radu R Rosetti în Analele Academiei Române:
  • Biblioteci naţionale:Paris, Londra, Washington, Moscova, Academia Româna, 1947
  • Despre Academii şi Institute, 1941
Aceste din urmă volume au completat colecţia de studii ale lui Radu R. Rosetti deja existentă în bibliotecă, din care mai fac parte:
- Ştiri mărunte şi note relative la istoria armamentului la noi: Când s-a adoptat steagul tricoclor la noi, 1930
- Începuturile artei militare în cuprinsul României de azi, 1933
- O mică întregire la istoria lui Ştefan cel Mare, 1934
- Problema militara românească: alatăieri-ieri-azi, 1934
- Familia Rosetti. Vol. II: Celelalte ramuri, 1940
- Spicuiri prin dosare privitoare la Războiul din 1877-1878, 1942
- Făuritori de seamă ai neatârnării României, 1946
În afara operei şi a imaginilor fotografice, de mare putere evocatoare pentru definirea personalităţii lui Radu Rosetti şi pentru recuperarea atmosferei unei epoci îndepărtate, fermecătoare şi patriarhale, sunt cele câteva documente personale ale familiei scriitorului, intrate în patrimoniul bibliotecii tocmai din credinţa că aici, pas cu pas, memoria ilustrului înaintaş îşi regăseşte propriul spaţiu spiritual şi se reintegrează firesc istoriei culturale a locului. Astfel, cu prilejul aniversării a 125 de ani de la naşterea generalului Radu R.Roseti, descendenţii săi fac o donaţie care cuprinde:
- Diploma de membru al Societăţii Române de Geografie acordată lui Radu Rosetti
- Numirea lui Radu Rosetti în funcţia de prefect al judeţului Brăila
- Numirea lui Radu Rosetti în funcţia de prefect al judeţului Roman
- Actul de decernare a ordinului “Steaua României” lui Radu Rosetti
- Numirea lui Radu Rosetti în funcţia de comisar regal pentru revizuirea graniţelor.
- Scrisoarea de primire a demisiei lui Radu Rosetti din funcţia de prefect al judeţului Roman
- Scrisoare adresată lui Radu Rosetti, prin care i se trimit două permise de liberă trecere pe liniile CFR
- Permis de liberă trecere pe Caile Ferate Romane acordat lui Radu Rosetti
- Certificatul de căsătorie a lui Radu Rosetti cu Emma Bogdan
- Certificate de botez, în limbile germană(orig.) şi franceză(trad.) ale Zoei Răducanu Rosetti
- Ferpar de căsătorie a lui Victor Beldiman cu Margareta Rosetti, fiica lui Radu Rosetti
- Albumul cu fotografii realizate de Radu Rosetti în timpul revizuirii graniţelor de-a lungul Carpaţilor
Ultima ediţie, a IV-a, a Colocviilor Bibliotecii Municipale “Radu Rosetti”, subsumând două evenimente, aniversarea a 75 de ani de lectură publică oneşteană şi aniversarea a 150 de ani de la naşterea scriitorului Radu Rosetti, a însemnat o nouă ocazie de a ne întâlni cu d-na Elisaveta Varlam şi cu Dl. Radu Beldiman, care, în frumoasa tradiţie deja instituită, a dăruit bibliotecii galeria portretelor celor patru fraţi Rosetti: Răducanu, Lascăr, Mitică şi Alecu, încadrate în rame patinate de vreme.
În anul 2010, după dispariţia nepoţilor lui Radu Rosetti, domnul Ion Varlam – strănepotul acestuia – donează bibliotecii tabloul «Peisaj pe Valea Trotuşului» (1934) de George Matei Cantacuzino ca un remember al înaintaşilor lui şi existenţei acestora pe meleagurile trotuşene.
Nu lipsit de semnificaţii este faptul că, de-alungul vremii, biblioteca a căutat să cunoască trecerea prin timp a întregii familii, atât a ramurilor sale principale, cât şi pe a celor colaterale, iar conducătorii săi au luat legătura, purtând o vie corespondenţă pe această temă, cu personalităţi ridicate dintre sau înrudite cu Rosetteştii, cum ar fi Ştefan J. Fay de la Paris sau Radu Mănoiu - New Milford SUA, ale căror scrisori şi cărţi cu autograf se regăsesc în colecţiile noastre speciale.
Toate aceste documente, ca şi operele apărute în volum de-a lungul timpului, constituie Colecţia Rosetti .
Suntem convinşi că, oricât de profunde şi de radicale ar fi prefacerile prin care trece biblioteca în efortul de modernizare, de adaptare la solicitările şi exigenţele contemporaneităţii, constantele care o vor individualiza vor fi calitatea umană a fiecărui bibliotecar în parte şi calitatea colecţiilor puse la dispoziţia utilizatorilor. Poate cel mai important aspect al muncii noastre depuse pentru beneficiul comunităţii este acela de a-i redefini permanent identitatea prin integrarea, orientarea şi crearea de repere în universul informaţional şi, nu mai puţin, prin recuperarea istoriei culturale locale. Promovarea patrimoniului documentar, sensibilizarea publicului spre cumoaşterea şi respectarea valorilor autentice ale trecutului, oferta educaţională diversificată sunt elemente care sperăm să justifice şi să confere o nouă reverberaţie numelui Radu Rosetti în biblioteca pe care, cu un ataşament special , descendenţii săi o numesc, deja, «a noastră».
Doina BRUMĂ – şef serv. AEPC

(articol apărut în Revista Bibliotecii Naţionale - 2003, cu adăugiri ulterioare)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu