Prin Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010, publicată în MO 831 din 13 decembrie 2010, data de 15 ianuarie a devenit, începând cu 2011, Ziua Culturii Naţionale. Alegerea datei a fost motivată de faptul că 15 ianuarie este aniversarea naşterii lui Mihai Eminescu, cel care, după spusele lui Constantin Noica, a fost ,,omul deplin al culturii româneşti”.
În expunerea de motive se arată: „Ziua Culturii Naţionale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar şi o zi de reflecţie asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional”.
Iniţiatorii arată că şi alte ţări europene îşi cinstesc valorile prin această sărbătoare.
Astfel, în Spania Ziua Culturii este ziua morţii lui Miguel de Cervantes, în Portugalia - ziua de naştere a lui Luis de Camoes, iar în Italia, de ziua lui Dante în toate oraşele italiene au loc serbări publice, lecturi din opera lui, dezbateri, târguri de carte etc. În Moldova, autorităţile au hotărât deja ca ziua de naştere a lui Mihai Eminescu să devina Ziua Culturii Naţionale.
Prin această lege, posturile publice de radio şi televiziune sunt obligate să reflecte în mod adecvat evenimentul.
Şi la Biblioteca Municipală ,,Radu Rosetti” au fost programate mai multe activităţi pentru celebrarea Zilei Culturii Naţionale.
În 24 Ianuarie, simpozionul pe tema Unirii Principatelor Române organizat de Muzeul Municipal de Istorie în colaborare cu Cercul de Istorie ,,Românii şi Europa” a reunit un număr important de participanţi interesaţi de aspecte mai puţin cunoscute ale istoriei noastre. Coordonatorii, prof. Gheorghe Ştirbăţ de la Colegiul Naţional ,,Dimitrie Cantemir” şi dr. Ioan Vasiliu, directorul muzeului, au ţinut prelegeri despre statul modern român între proiect şi realizare, respectiv Unirea Principatelor în opera lui Mihai Eminescu. Liceenii au intervenit cu referate documentate, aducând în discuţie problema formării naţiunilor în Europa şi corelaţia lor cu luptele pentru unificare statală, Convenţia de la Paris, dubla alegere a lui Cuza, personalitatea domnitorului şi politica externă în timpul domniei sale, Guvernul Kogălniceanu şi noile reforme, teme care au captat atenţia auditorului pentru aproape două ore, contribuind la consolidarea deprinderilor de muncă intelectuală ale tinerilor.
Convinşi că „nesfârşita tranziţie, între timp lovită şi de criza zilelor noastre, nu-şi are un remediu real decât în noi înşine, în propria noastră regăsire” (acad. Dan Berindei), că românii îşi pot păstra conştiinţa naţională, demnitatea şi mândria doar prin cultură, vom continua să ne punem eforturile şi pasiunea pentru profesie în slujba patrimoniului românesc, datorită căruia suntem o naţiune, nu doar o populaţie.
Prof. Elena Şerbu
Director Biblioteca Municipală ,,Radu Rosetti”