PROGRAMUL ACTIVITĂŢILOR CULTURALE pentru luna AUGUST

 

DATA	EVENIMENTUL	TEMA ARTISTUL	LOCUL DESFĂŞURĂRII
1 – 15	Expoziţie de carte	Ion BARBU 18 mar.1895 – 11 aug. 1961 50 de ani de la moarte	Sala de lectură adulţi
1 – 15	Expoziţie de carte	Walter SCOTT 15 aug. 1771 – 21 sept. 1832 240 de ani de la naştere	Sala de lectură copii
01.01.31	Expoziţie de carte	Cella DELAVRANCEA 15 dec. 1887 – 9 aug. 1990 20 de ani de la moarte	Secţia adulţi
01.01.31	Expoziţie de carte	Theophile GAUTIER 31 aug. 1811 – 1872 200 de ani de la naştere	Filiala ,,Cosânzeana”
2, 9, 16, 23, 30 ora 10:00	Atelier de pictură	Prof. Ionuţ Savin	Sala de proiecte culturale
3, 10, 17, 24, 31 ora 10:00	Lecturi comentate, videoproiecţii	Îndr.: bibl. Rodica Zaharia Nicoleta Bulboacă	Secţia copii Sala de lectură copii
4, 11, 18, 25 ora 10:00	Atelier de teatru	TRUPA DE TEATRU ,,ALFA” Îndr.:bibl. Nicoleta Sălbatecu	Aula bibliotecii
1, 8, 22, 29 ora 9:00	Atelier de şah	Instructor, Emil Palade	Sala de proiecte culturale
4, 11, 18, 25 ora 9:00			Filiala ,,Cosânzeana”
16 – 31	Expoziţie de carte	George ENESCU 19 aug. 1881 – 4 mai 1955 130 de ani de la naştere	Sala de lectură adulţi
17 – 31	Expoziţie de carte	Neagu DJUVARA n. 18 august 1916 95 de ani de viaţă	Sala de lectură copii
3, 10, 17, 24, 31 ora 15:00	Videoproiecţie pe teme turistice	Clubul de Ecologie şi Turism Montan ,,ŞANDRU” preşedinte Gheorghe Istrate	Spaţiul multifuncţional

Atelierele vacanţei sunt în plină desfăşurare

DRAGI COPII,

în perioada vacanţei de vară, Biblioteca Municipală “Radu Rosetti” vă invită să vă înscrieţi şi să participaţi la

A T E L I E R E L E    V A C A N Ţ E I,

care se organizează după următorul program:

ATELIER DE ŞAH : îndrumător Emil Palade- antrenor de şah

LUNI: 

AUGUST: 1, 8, 15, 22, 29

SEPTEMBRIE: 5, 12

orele 9.00–11.00

 sediul central al bibliotecii

JOI: 

AUGUST: 4, 11, 18, 25

SEPTEMBRIE: 1, 8

orele 9.00 – 11.00

 Filiala „Cosânzeana”

****

ATELIER DE PICTURĂ: îndrumător prof. Ionuţ SAVIN
MARŢI: 

AUGUST: 2, 9, 16, 23, 30

SEPTEMBRIE: 6, 13

ora 10.00

 Sala de proiecte culturale

****

LECTURI COMENTATE şi VIDEOPROIECŢII

 sub îndrumarea bibliotecarelor Rodica Zaharia şi Nicoleta Bulboacă

MIERCURI: 

AUGUST: 3, 10, 17, 24, 31

SEPTEMBRIE: 7, 14

ora 10.00

 Secţia copii şi Sala de lectură copii

****

ATELIER DE TEATRU cu Trupa de teatru ALFA sub îndrumarea bibliotecarei Nicoleta Sălbatecu

JOI: 

AUGUST: 4, 11, 18, 25

SEPTEMBRIE: 1, 8

ora 10.00

 Aula bibliotecii

****

VĂ AŞTEPTĂM CU DRAG!

Vernisaj

În aşteptarea sfintei sărbători a Adormirii Maicii Domnului, vă invităm să participaţi la vernisajul unei expoziţii pline de sensibilitate, aşa cum ne-a obişnuit

 artistul plastic

Cătălin Ardeleanu,

expoziţie intitulată

 Icoana, chip al Luminii Necreate

Vă aşteptăm în spaţiul expoziţional al bibliotecii, joi, 28 iulie 2011, la ora 17.00

Am fost acolo pentru WEB 2.0

In perioada 20-22 iulie 2011, la Brasov, in cadrul Biblionet, cursul de Promovare a bibliotecilor prin WEB 2.0, a fost sustinut de catre IREX si EOS in sala de training a Bibliotecii judetene George Baritiu din Brasov. Ne-am intalnit 12 bibliotecarese din toata tara, selectate pe criteriul profesional si al realizarilor offline si online.

Sub indrumarea competenta a unuia dintre cei mai bine cotati traineri ai EOS, Alexandru Bleau,  care si-a modelat exigenta pe componenta eterogena a grupului, s-a desfasurat un eveniment de care vom fi legati offline si online mult timp de-acum inainte.

Pe langa efortul de a intelege si a descoperi mereu directii in comunicare, cursul ne-a dezvaluit modalitatile de patrundere in mediul online cu mai mult curaj dar si caile de abordat.

Rolul social media in deschiderea usilor bibliotecii catre public este esential, cu atat mai mult, cu cat dorim sa-l desprindem din fata calculatorului pe utilizator ca sa ne calce pragul fie pentru a a-i dezvalui cat de important este cititul, auditia muzicala in biblioteca, o strangere de mana si o discutie la o cana de ceai.

 Totodata aceste instrumente online: blog, wikipedia, retele sociale (facebook, linkedin, twitter), youtube, dezvoltate de catre biblioteci, ii pot tine in contact cu evenimentele curente si cele in devenire.

Daca ne prezentam bine si constant vom avea utilizatori in biblioteca, public la activitatile culturale si vizitatori  pe WEB, destui cat sa ne faca implinita menirea.

Am fost prima grupa a cursului si speram sa se simta acelasi entuziasm si unitate in simtiri si la urmatoarele evenimente pentru a-i putea rasplati lui Claudiu Aghinitei - IT Trainer IREX - competenta organizarii si prezenta agreabila.

Salut pe minunatele mele colege: Mihaela (BJ - Pitesti), Marlene si Diana (BJ - Tg. Jiu), Nusa (BJ -Bacau), Antoanela (BJ -Medias), Adriana (BJ -Lugoj), Alina (Victoria, Iasi), Marilena (BM Bucuresti), Mirela (Dambovita), Mihaela (BJ - Ialomita), si Alina (BJ  - Tg. Mures) si le astept, online, cu rezultate cat mai frumoase intr-o colaborare si sustinere la fel de fructuoasa ca si la curs.

Cat despre functia Aleeex ! , a fost acolo pentru noi, tot timpul, si sunt sigura ca va fi mult utilizata de inventivele bibliotecarese.

Doina Lili Balcanasu

bibliotecar

Voi ce parere aveti, cat de utila este promovarea bibliotecii onestene pe WEB ?

Jazz armenesc în Salină

 

Sâmbătă, 09 iulie 2011, la Salina din Târgu Ocna, la iniţiativa Uniunii Armenilor din România, filiala Bacău, s-a desfăşurat un eveniment cultural de marcă: concertul de jazz al lui Harry Tavitian.

Evenimentul a adus în atenţie cărţi de autori armeni, reviste editate de editura Ararat, imagini cu rezultatele membrilor comunităţii, costume tradiţionale, imagini cu genocidul din 1915.

Biblioteca a primit câteva invitaţii la acest eveniment, unde ne-am întâlnit nu numai cu un artist unic, ci şi cu un fost bibliotecar, întrucât Harry Tavitian a împărtăşit aceeeaşi profesie cu noi, timp de 5 ani, până când, în 1987, a intrat în dizgraţia conducerii comuniste. 

Harry Tavitian este una din legendele jazzului românesc, el simţindu-se armean prin naştere şi român prin adopţie, dar simţindu-se acasă în ambele culturi.

Recitalul lui Harry Tavitian, recital de etno-jazz, a fost o călatorie în timp, introducându-ne în atmosfera temelor armeneşti, muzicale, tradiţionale şi religioase,  transpuse în sonorităţi moderne.

Prin expresivitate, măiestrie şi dăruire, artistul ne-a făcut să uităm răceala Salinei şi trecerea timpului, dăruindu-ne o imensă bucurie.

 

Bucuria de a fi prezenţi la un eveniment unic şi emoţionant, un spectacol.

Dar să lăsăm muzica să vorbească:

Doina Lili Bălcănaşu
bibliotecar

Apropo de BAC

 

Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung către judele Brașovului   (1521) 

- primul text in limba romana -

 - aniversare la 490 de ani -

În anul 1521 la Câmpulung-Muscel, vechea capitală a Ţării Româneşti, a fost redactat primul document scris, compact şi unitar, din câte sunt cunoscute până astăzi in limba română: Scrisoarea lui Neacşu ot Dlăgopole (numele slav al orasului Câmpulung Muscel).

Scrisoarea conţine un secret de mare importanţă, avertizându-l pe Johannes Benkner (Hanăș Begner), judele Braşovului, despre o invazie a turcilor asupra Ardealului şi Ţării Româneşti ce tocmai se pregătea la sudul Dunării.

A fost redactată probabil în 29 - 30 iunie 1521 , in scrisoare nu este menționată data, stabilirea acesteia făcându-se pe baza evenimentelor istorice descrise și a persoanelor implicate. 

Textul scrisorii: 

Mudromu I plemenitomu, I cistitomu I bogom darovanomu jupan Hanăş Bengner ot Braşov mnogo zdravie ot Nécşu ot Dlăgopole. (= Preaînţeleptului şi cinstitului, şi de Dumnezeu dăruitului jupân Hanăş Bengner din Braşov multă sănătate din partea lui Neacşu din Câmpulung, n. n.). 

I pak (=şi iarăşi) dau ştire domnie tale za (=despre) lucrul turcilor, cum am auzit eu că împăratul au eşit den Sofiia, şi aimintrea nu e, şi se-au dus în sus pre Dunăre. 

I pak să ştii domniia ta că au venit un om de la Nicopole de miie me-au spus că au văzut cu ochii lor că au trecut ciale corăbii ce ştii şi domniia ta pre Dunăre în sus. 

I pak să ştii că bagă den toate oraşele câte 50 de omin să fie de ajutor în corăbii. 

I pak să ştii cumu se-au prins neşte meşter(i) den Ţarigrad cum vor treace ceale corăbii la locul cela strimtul ce ştii şi domniia ta. 

I pak spui domniie tale de lucrul lui Mahamet beg, cum am auzit de boiari ce sunt megiiaş(i) şi de generemiiu Negre, cum i-au dat împăratul sloboziie lui Mahamet beg, pe io-i va fi voia, pren Ţeara Rumânească, iară el să treacă. 

I pak să ştii domniia ta că are frică mare şi Băsărab de acel lotru de Mahamet beg, mai vârtos de domniile voastre. 

I pak spui domniietale ca mai marele miu, de ce am înţeles şi eu. Eu spui domniietale iară domniiata eşti înţelept şi aceste cuvinte să ţii domniiata la tine, să nu ştie umin mulţi, şi domniile vostre să vă păziţi cum ştiţi mai bine. 

I bog te veselit. Amin.”(=Şi Dumnezeu să te bucure. Amin)

 
 Descoperirea scrisorii
Ca multe alte documente privind istoria culturii naţionale, Scrisoarea boierului Neacşu a fost descoperită de neobositul Nicolae Iorga, la începutul secolului nostru, în Arhivele Braşovului.
Semnificaţia documentului
Actul de naştere al limbii române scrise are, prin chiar conţinutul său, o valoare deosebit de semnificativă, definitorie pentru misiunea poporului nostru de-a lungul veacurilor: un român de dincoace de munţi avertiza pe ardeleni de pericolul unei invazii turceşti. Indirect, în planul strict al culturii şi în genere al vieţii spirituale, de care fenomenul limbii este atât de intim legat, evenimentul consemnat aici explică totodată şi cauza pentru care cuvântul românesc scris a apărut relativ atât de târziu. (Scrisoarea lui Neacşu e contemporană cu Luther, cu Nicolaus Copernic şi Ludovigo Ariosto, cu Margareta de Navara, François Rabelais şi Albrecht Dürer; la apariţia ei Leonardo da Vinci murise de doi ani!). Starea aceasta de lucruri va continua încă multă vreme de aici înainte.
Peste mai bine de un veac, Miron Costin avea să spună: “Ce sosiră aceste cumplite vremi de acmu, de nu stăm de scrisori, ce de griji şi de suspinuri.” Însă, în oricât de grele condiţii, apărut mai întâi sub pana unui câmpulungean – în chiar inima teritorului românesc, care era purtătorul graiului celui mai apropiat de forma literară viitoare a limbii naţionale – cuvântul românesc scris îşi va lua zborul glorios şi va străluci în capodopere cu nimic mai prejos de ale altor popoare, la cronicari, la Cantemir, la Ion Budai Deleanu, Alecsandri, Eminescu, Creangă, Sadoveanu, Arghezi, până în zilele noastre.

Textul este preluat din lucrarea lui Ion Rotaru, Literatura română veche, Bucureşti, 1981, pg.62-65.
pud Hurmuzachi – Iorga. Documente, XI, 843).