În perioada 15 noiembrie – 3 decembrie 2010 s-a desfăşurat la Paris, în organizarea impecabilă asigurată de Casa Culturilor Lumii (Maison des Cultures du Monde), programul de pregătire profesională ,,Curente ale Lumii 2010”.
Cei 125 de participanţi din lumea întreagă au fost selectaţi după criterii profesionale şi lingvistice, în urma obţinerii atestatului de limbă franceză şi a depunerii dosarului de candidatură la ambasadele Franţei în ţările lor de origine (în număr de 49, în ediţia 2010).
Modulele de formare profesională vizau diferite domenii ale culturii, fiind structurate în sejururi şi stagii.
Sejururile Cultură, create în 1992 de către Departamentul afacerilor internaţionale al Ministerului Culturii şi Comunicării, au fost încredinţate spre aplicare Casei Culturilor Lumii, încă din 1994. Această formă de organizare propune anual participanţilor un program personalizat şi o tematică în jurul unor întâlniri individuale şi vizite profesionale în instituţii culturale, publice şi private, la Paris şi în alte zone. Se pun în dezbatere metodele de gestiune şi de organizare a culturii în Franţa. Sunt abordate domenii vaste: biblioteci, edituri, librării, arhive, arte plastice, muzee, patrimoniu, arhitectură, urbanism, dans, teatru, cinema şi alte forme de manifestare artistică. Numeroase structuri culturale franceze îşi deschid porţile pentru schimburi de experienţă şi iniţierea de proiecte internaţionale.
Înfiinţate în 1996, stagiile propun profesioniştilor trei săptămâni de reflecţie în jurul unei tematici precise. Aceste programe, concepute sub forma sesiunilor colective teoretice şi practice, favorizează schimburile de experienţă şi sunt susţinute de operatori pedagogici recunoscuţi, ca Universitatea Paris-Dauphine, Observatorul naţional al Politicilor Culturale, Direcţia Arhivelor din Franţa, Biblioteca Naţională a Franţei (BnF) şi Biblioteca publică de informare (Bpi) din cadrul Centrului Cultural ,,George Pompidou”.
Astfel, stagiile derulate anul trecut au avut ca teme Finanţarea şi economia culturii, Teorii şi practici arhivistice, Politici culturale şi administrarea lor şi, cel mai interesant pentru mine, Resurse audiovizuale în biblioteci, sunet şi imagine.
Reprezentând România în grupul celor 12 participanţi la acest din urmă stagiu, am întâlnit colegi din Bulgaria, Cambodgia, Canada, Egipt, Elveţia, Italia, Lituania, Republica Cehă, Senegal, Spania şi Togo, fiecare dintre noi prezentându-şi instituţia de provenienţă într-o manieră proprie şi concisă, în răstimpul celor zece minute alocate, atât prin materiale promoţionale în format tradiţional, cât mai ales prin documente audiovizuale.
Mapele oferite de către organizatori la întâmpinare, conţineau Proiectul direcţiei generale a mondializării, dezvoltării şi parteneriatelor (DGM) elaborat de Ministerul Afacerilor Externe şi Europene, organigrama Ministerului Culturii şi Comunicării, alături de materiale inspirate privind promovarea limbii şi a cărţii franceze în lume şi acţiunea audiovizuală în afara Franţei. Programele de primire şi formare pentru artiştii şi profesioniştii culturilor străine erau detaliate într-o broşură consistentă, plină de informaţii teoretice dar şi de îndrumări cu aplicabilitate imediată.
În cadrul programelor comune din primele trei zile, stagiarii au aflat care sunt misiunile Ministerului Culturii şi Comunicării şi ale Serviciului de coordonare a politicilor culturale, au fost informaţi cu privire la actualitatea artistică şi literară din Franţa, subliniindu-se ideea că doar prin reunirea tuturor resurselor existente - posibilă graţie informatizării - se poate obţine democratizarea culturală care să permită proiectarea localului în universal. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, parteneriatul cu celelalte ministere - Ministerul Tineretului, Ministerul Justiţiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Apărării, Ministerul Educaţiei Naţionale - este imperios necesar.
Au fost prezentate pe scurt direcţiile de acţiune pentru promovarea culturii franceze în lume, pe de o parte, ca şi cele întreprinse pentru ca alte culturi să se adauge diversităţii Franţei, pe de altă parte. Crearea unei reţele de profesionişti care să se implice în proiecte interdisciplinare, mai ales în domeniul audiovizualului, sprijinul oferit scriitorilor, editorilor, traducătorilor şi artiştilor din toate domeniile se datorează acţiunii institutelor franceze existente în lumea întreagă.
Programul s-a derulat sub forma expunerilor metodologice, a atelierelor şi a vizitelor, permiţând familiarizarea cu instituţii culturale franceze, cu un mod specific de gestiune într-o perioadă în care structurilor multiforme ale statului vin să li se adauge alţi operatori, printre care cei mai importanţi sunt Uniunea Europeană şi partenerii din colectivităţile locale.
Pornind de la necesitatea ca resursele audiovizuale pe orice fel de suport, documentele video şi documentele multimedia (documente sonore muzicale şi vorbite, casete video, CD-ROM, DVD-ROM, dischete) să se dezvolte semnificativ în biblioteci, acest stagiu a valorificat experienţa Bibliotecii Naţionale a Franţei şi a Bibliotecii publice de informare ,,George Pompidou”. Prin intermediul acestui stagiu, cursanţii au dobândit şi şi-au perfecţionat competenţe teoretice şi practice în domeniul audiovizualului, înţelegând importanţa documentelor audiovizuale în biblioteci, în contextul actual.
Subiectele intervenţiilor au vizat aspecte diverse, acoperind cvasi-totalitatea problematicii legate de documentele audiovizuale: depozitul legal şi drepturile de autor, colecţiile audiovizuale de la departamentul artelor spectacolului la BnF, catalogarea şi conservarea acestui tip de documente, informatizarea bibliotecilor, valorificarea colecţiilor audiovizuale, avantajul colaborării cu Institutul Naţional al Audiovizualului (INA). Abordarea tematică a vizat atât achiziţia, catalogarea şi conservarea documentelor audiovizuale, cât şi comunicarea lor eficientă (acces pe loc şi la distanţă), valorificarea acestora prin expoziţii, comunicări şi animaţie culturală (ateliere muzicale, videoproiecţii etc.).
Biblioteca publică de informare ,,George Pompidou” a mutat accentul de pe activitatea tradiţională a bibliotecii, de împrumut şi consultare la sala de lectură, pe dezvoltarea personală prin intermediul audiovizualului, spaţiul destinat autoformării fiind pentru mine o sursă vie de inspiraţie - bineînţeles sub rezerva alocării unor resurse financiare substanţiale, absolut necesare pentru dotarea cu echipamente corespunzătoare.
Am fost plăcut impresionată de exemplul de democratizare culturală al Mediatecii ,,Persepolis” din Saint-Ouen, care organizează activităţi diverse, unele accesibile chiar şi pentru utilizatorii cu vârsta de până la doi ani (,,Café-Biberon”) şi ciclul de activităţi ,,Şcoala timpului liber”, factor educativ eficient, care presupune şi o implicare activă a părinţilor şi educatorilor. Am remarcat buna colaborare cu Arhivele municipale, ale căror documente pot fi consultate pe loc şi care desfăşoară numeroase evenimente în spaţiul de bibliotecă. Sala Auditorium, colecţia de benzi desenate, ludoteca şi Atelierul Multimedia sunt alte puncte forte de atractivitate pentru comunitatea locală.
În cadrul vizitelor la Centrul Tehnic de la Bussy-Saint-Georges al BnF, la Arhiva şi Iconoteca Bibliotecii de Film Bercy am avut privilegiul unei priviri cuprinzătoare asupra procedeelor complexe aplicate pentru salvarea şi buna conservare a documentelor audiovizuale, urmărind pentru prima dată la lucru un aparat de recondiţionarea CD-urilor şi DVD-urilor.
Consider că stagiul parcurs a confirmat încă o dată durabilitatea şi calitatea modelului cultural francez, evidenţiind aspecte interesante ale politicilor privitoare la patrimoniu şi la creatori, permiţând în acelaşi timp participanţilor dezvoltarea competenţelor profesionale, favorizând schimburile de experienţă şi deschiderea de noi perspective în colaborarea internaţională.
Prof. Elena Şerbu - Şef serviciu Relaţii cu publicul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu