miercuri, 29 iunie 2011

"ŞTEFĂNUCII" sau Valoarea nu aşteaptă numărul anilor


Luni, 27 iunie, spectatorii prezenţi în Aula Bibliotecii au avut parte de un spectacol de teatru plin de pasiune şi prospeţime.
În interpretarea trupei de teatru “Ştefănucii”, a şcolii cu clasele I-VIII nr. 135 “Ştefan cel Mare”din Bucureşti, condusă de d-na profesoară Diana Melnic, spectacolul  
 “O viaţă... furtunoasă” a stârnit hohote de ras şi binemeritate ropote de aplauze.


Conceput ca o incursiune în biografia caragialeană, punctată de intermezzo-uri cu fragmente din cele mai cunoscute schiţe ale marelui dramaturg, spectacolul însumează într-o deplină armonie valenţe educative şi satirice; pe cât este de bogată şi inedită informaţia legată de viaţa şi activitatea neliterară a “Conului Iancu”, pe atât de sclipitoare şi dinamică este interpretarea întregului spectacol.

Micii actori, al căror joc a fost şlefuit până la cel din urmă detaliu, au reuşit să ne lase o impresie puternică prin modul profesionist în care au abordat textul şi mişcarea scenică, prin mobilitatea şi siguranţa cu care au fost construite personajele, prin reala inteligenţă artistică pe care au dovedit-o.



De la Bubico la Ionel, de la Goe la “mamiţe şi cucoane” (înţelegând aici toate personajele feminime), de la piciul-narator la profesorul-sufleor, talentul, dăruirea, pasiunea pentru teatru şi plăcerea de a juca răzbat din fiecare replică. Un spectacol modern, în care personajele îşi încep destinul ca elevi ai unei clase uniform costumate în negru, care ascultă nu fără reacţii lecţia despre Caragiale, transformându-se apoi, prin aportul câtorva elemente de recuzită, sub ochii spectatorilor, într-o cascadă de doamne, domni, copii, animale, toate decupate cu artă din lumea atât de vie şi efervescentă a marelui scriitor.

Un moment special l-a constituit dialogul pe care spectatorii l-au purtat la finalul spectacolului cu micii interpreţi. Căldura cu care au vorbit despre visul lor de a deveni actori, despre iubirea lor pentru teatru, despre munca asiduă, responsabilă şi serioasă care a făcut posibilă realizarea acestui spectacol, ca şi numeroasele premii cu care au fost recompensaţi la concursurile de gen, au constituit un exemplu pentru oricare dintre noi.

Am lăsat pentru final cuvântul de mulţumire şi admiraţie pe care îl datorează atât “Ştefănucii”, cât şi noi, asistenţa, doamnei profesoare Diana Melnic, căreia i se datorează întreaga reprezentaţie. Dincolo de conceptie şi regie, copiii ne-au explicat că doamna profesoară a creat, pentru ei, acea atmosferă specială de încredere reciprocă şi vointă de a fi din ce în ce mai buni lucrând împreună, acea stare de graţie pe care numai profesorii cu har reuşesc s-o sădească în sufletele discipolilor lor.
În final, un mare BRAVO la scenă deschisă pentru oaspeţii noştri şi spectacolul lor minunat!


Doina BRUMĂ
şef serv. Achiziţie- Evidenţă -Prelucrare carte

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu