Povestea ... bibliotecii

Noi, bibliotecarii oneşteni, beneficiem de o bibliotecă modernă suntem mereu invidiaţi şi admiraţi pentru locul în care ne desfăşurăm activitatea.

Şi totuşi …

Am pornit la drum într-o primăvară capricioasă, după ziua noastră, a bibliotecarilor, să ne întâlnim cu frumoşii bibliotecari vrânceni.

Am vizitat Biblioteca Judeţeană “Duiliu Zamfirescu” Vrancea ghidaţi de o sprintenă bibliotecară, dna Velniţă. Am admirat căldura noului sediu, dăruirea şi libertatea exprimării artistice şi organizatorice al bibliotecarilor în secţiile în care îşi desfăşoara activitatea.

Au ştiut ca într-un spaţiu cu amprentă arhitectonică veche să introducă concepte moderne de conlucrare cu utilizatorii dar şi idei personale adaptate locului şi activităţilor desfăşurate.

Ne-am întâlnit cu prieteni dragi la Sediul central şi la Secţia copii unde explozia de culoare şi personajele din poveste te urmăresc din toate încăperile.

O surpriză plăcută a fost prezenţa dnei Laura Breană, redactor de ştiri la Monitorul de Vrancea, vocea caldă şi darnică ce este imprimată pe “cărţile” Fundaţiei Cartea Călătoare, ce îşi are sediul în spaţiul de la Secţia copii.

Pentru necunoscători, dna Breană este una dintre cele mai “citite” voci de către persoanele cu dizabilităţi de vedere. Cea care le citeşte romane de ficţiune şi beletristică în format integral, transpunse pe supot electronic (CD-uri) – aşa numitele cărţi Daisy, celor care pot visa şi vedea doar cu ochii minţii.

Aceste “cărţi” sunt şi la noi în bibliotecă şi pot fi împrumutate la domiciliu cu dispozitivul Daisy portabil, de redare. Deja avem cititori împătimiţi.

După întâlnirea cu colegii noştri darnici şi harnici de la BJ Vrancea am facut un popas la Şerbeşti – Vidra la o bibliotecă născută ca dintr-o poveste pentru a spune povestea oamenilor locului, pentru a-i îmbogăţi sufleteşte pe ei şi a ne deschide nouă, celor care avem de toate pentru a ne desfăşura activitatea biblitecarească, mintea, să devenim înţelepţi şi buni.

Biblioteca de week-end, că despre ea este vorba a fost înfiinţată de oameni de poveste, poveste ce vă îndemn să o “citiţi” la faţa locului. Drumul este foarte bun, priveliştea minunată iar bibliotecara, eroină de poveste.

O eroină care a trăit un story englezesc încheiat cu happy end şi a continuat prin acordul înţelept al “prinţului” englez care a intuit că “eternitatea s-a născut la sat”, la mireasă în sat, Şerbeşti – Vidra – Vrancea.

Aici, în satul natal, aproape de tatăl înţelept şi dârz şi mama vrâncioaie harnică (şi acum îmi stăruie mirosul şi gustul plăcintelor poale-n brâu) şi blândă a început să-şi onoreze promisiunea făcută unchiului Simion Ghinea de a-i onora memoria printr-un muzeu.

Începutul a fost greu dar intuiţia de fin intelectual a determinat-o să înceapă cu o bibliotecă, Biblioteca de week-end, în care a atras copiii satului. Copiilor le plac poveştile aşa că, ajutată de întreaga familie a adunat obiecte şi documente despre oamenii şi locurile copilăriei.

Şi pentru că vorbim de o poveste … adevărată nu se putea să nu fie şi situaţii de poveste ca cea a cărţii poştale a vecinului plecat la război ( care nu s-a mai întors), şi care abandonată şi supusă arderii la groapa de gunoi, a zburat, luata de vânt, până în curtea bibliotecii. Acesta este un semn că “aşa trebuia să se întâmple”, că efortul a meritat şi că acum se poate mândri cu un muzeu memorial, un muzeul al tradiţiilor satului şi o bibliotecă care a început să fie neâncăpătoare. La acest “neajuns” am contribuit şi noi cu un pachet consistent de cărţi şi o sugestie pentru zilele însorite în curte materializată în produse şi materiale quilling de la Cuconet-Quilling.

Ce a reuşit Doina Stratton-Andrieş, eroina noastră, să facă în Şerbeşti poate fi un exemplu autohton, real, de bibliotecă sătească românească.

Dar asta înseamnă să îţi doreşti cu tărie să trăieşti mână în mână şi gând în gând sub bolta de stele şi aerul curat al satului “până la adânci bătrâneţi”!

Mulţumim pentru exemplul de viaţă surprins în călătoria noastră profesională!

Doina Lili BĂLCĂNAŞU – bibliotecar