Ce citim?

CRISTIAN ŞI FEREASTRA FERMECATĂ

Este o carte propusă de Editura Aquila, cu un text de Voichiţa Vancu.

Doamna Voichiţa Vancu este Inspector pentru învăţămîntul preşcolar în Oradea.

Preocupată de educaţia celor mici, a ales să vă scrie o poveste. Povestea are o nobilă misiune şi anume să vă transmită un mesaj de bună purtare în diferite situaţii dar şi de a vă transporta într-o lume pe care unii dintre voi o cunoaşteţi prea puţin sau deloc.

Singură nu ar fi reuşit acest lucru. De aceea apelează la Cristian, care devine astfel personajul principal.

Cristian este un băieţel trist pentru că este iarnă şi-şi petrece multe ore la fereastră, plictisit. Degeaba fulgii de nea se străduiesc să-i alunge tristeţea, dansând. Dar cum în fiecare poveste ne-am obişnuit să găsim o zână bună, un pitic sau alt personaj care să-şi ofere ajutorul, autoarea apelează la un spiridiş care vine tocmai la timp în ajutorul lui Cristian.

Spiriduşul rosteşte doar câteva cuvinte magice şi Cristian este purtat, pe neştiute, ca-ntr-un vis, în ograda bunicilor.

“Fii fereastră fermecată

Ca să-l poţi trece uşor,

Într-o lume minunată

Din Ţara Poveştilor...”

Ce poate fi mai minunat decât curtea bunicilor?

În curtea lor Cristian învaţă tot felul de lucruri: cum este viaţa într-o gospodărie, cât de important este să ne purtăm frumos cu animalele pe care le creştem şi care de cele mai multe ori ne asigură hrana. Stând pe lângă bunici, nu mai are timp să se plictisească. În fiecare zi află câte ceva nou. Este încântat să afle că animalele, pe lângă hrană şi igienă, mai au nevoie de iubire ca şi noi, oamenii. Să nu vă închipuiţi că nu va face şi mici pozne. Cristian este copil şi chiar dacă va mai greşi, el învaţă de fiecare dată o nouă lecţie.

Dar spiriduşul nu vrea ca băiatul să vadă doar viaţa din ograda bunicilor.

El va face în aşa fel încât băieţelul împreună cu verişoara lui să ajungă la stâna fratelui bunicului său. Şi cum până la stână e mult de mers, copiii nu pierd nici o secundă.

Natura este generoasă, iar ei au multe de văzut şi de învăţat. Şi ei se bucură de darurile şi spectacolul naturii. Află surprinşi că în natură animalele şi plantele trăiesc altfel şi că nu este bine să intervină mâna omului şi multe alte lucruri interesante.

De fapt Cristian parcă nici nu se mai plictiseşte. Nu-i mai ajunge timpul să descoasă lucrurile din jurul lui. Cred că nici nu se prea descurcă singur. De aceea eu vă invit, dragi copii, să treceţi împreună cu el ferestra fermecată şi să-l însoţiţi peste tot. Împreună veţi descoperi lucruri noi şi să nu uitaţi că acum călătoreşte spre stână. Fiţi alături de cei doi copii şi vedeţi prin ce peripeţii mai trec!

Este de prisos să vă mai spun că pentru a fi alături de ei trebuie să veniţi la bibliotecă şi să împrumutaţi cartea. Ilustraţiile de excepţie şi literele mari fac lectura mai atractivă şi călătoria mai uşoară.

Vă doresc lectură plăcută!

Rodica Zaharia - bibliotecar