În luna
februarie, Secţia de împrumut pentru copii găzduieşte o mică
expoziţie de carte dedicată Muzeului Ţăranului Român. Acesta
este unul dintre cele mai diversificate muzee de artă şi tradiţii
populare din Europa. Clădirea în care funcţionează se află în
Bucureşti pe Soseaua Kiseleff şi a fost construită între anii
1912-1941, în stil neoromânesc cu inspiraţie brâncovenească, iar
încăperile sunt de tip monastic.
Istoria sa
începe curând după apariţia Principatelor Unite. Ţăranul român
începe să devină o referinţă simbolică a identităţii noastre,
cultura ţăranească interesându-i din ce în ce mai mult pe
orăşeni. Produsele casnice la modă erau create industrial şi erau
mai ieftine, concurând cu cele create în gospodării. De aceea
domnitorul Al. I. Cuza dă o ordonanţă în anul 1863 pentru
organizarea unor expoziţii care să cuprindă pe lângă flori,
legume, vite, produse agricole, şi produse ale industriei casnice
ţărăneşti. O serie de exponate ale muzeului datează din acea
perioadă.
Este
cunoscut pentru colecţiile sale formate din 100 000 de obiecte şi
este declarat monument istoric. Deţine colecţii de ceramică,
costume populare, scoarţe, ţesături pentru interior, mobile,
feronerie, obiecte din lemn. În anul 1996 a primit Premiul „Muzeul
European al Anului” acordat de Forumul Muzeului European.
De-a
lungul anilor a avut mai multe denumiri şi a suportat diverse
transformări.
Pentru
început s-a numit Muzeul de Etnografie, de Artă Naţională, Artă
Decorativă şi Artă Industrială - nume considerat de unii inutil
de complicat. Mai târziu ia denumirea de Muzeul de Etnografie şi
Artă Naţională, apoi Muzeul de Artă Naţională Carol I. După
cel de-al doilea război mondial se transformă în Muzeul
Lenin-Stalin, iar în ultimii ani de regim comunist într-un
muzeu-omagiu al preşedintelui Nicolae Ceauşescu. În tot acest timp
colecţiile au fost găzduite de depozitele Muzeului Satului.
După
revoluţia din 1989, la iniţiativa Ministrului Culturii din acea
perioadă, Andrei Pleşu, a redevenit Muzeul Ţăranului Român, la
data de 5 februarie 1990.
Vă
invităm la bibliotecă să consultaţi publicaţiile ce reflectă
viaţa ţăranului român de-a lungul timpului sau la sala de
Internet pentru o vizită virtuală.
Diana
BUNGHEZ – mânuitor carte
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu