Atelierele vacanţei - Origami

La bibliotecă, în perioada 1 iulie - 31 august se desfăşoară Atelierele de Vacanţă, cu frumuseţea lor cu tot. Copii mulţi şi dragi nouă, colegilor bibliotecari şi coordonatorilor externi şi voluntari, participă cu interes și răbdare la toate activităţile propuse pentru această vacanţă. Nu departe sunt părinţii şi bunicii, cărora le mulţumim că sunt dintr-odată prietenii noştri în aceste turnee artistice şi culturale.

Despre unul dintre atelierele acestei vacanţe aş povesti puţin din surse documentate şi din experienţa căpătată prin participare directă, în calitate de colaborator din partea bibliotecii.

Vorbim despre ORIGAMI - atelier de vacanţă - zile de desfăşurare 8 şi 22 iulie; 5 şi 19 august, între orele 10-12.

La prima întâlnire din data de 8 iulie am avut bucuria de a ne forma deprinderi noi sub îndrumarea doamnelor coordonatoare prof. Mihaela Melinte şi Monica Rusu, alături de 44 de participanţi, fetiţe şi băieţei – rezultatul a fost: o balenă şi un crab. Cum am obţinut asta? Cu: atenţie, îndemânare, imaginaţie.

Origami (din japoneză) constituie arta plierii hârtiei colorate în modele de creaturi vii, obiecte neînsufleţite sau forme decorative abstracte. Lumea artelor tradiţionale japoneze a reprezentat întotdeauna pentru occidentali o fascinaţie, iar discipline precum Ikebana(arta aranjării florilor), Cha no yu(ceremonia ceaiului), Origami(arta plierii hârtiei) şi multe altele au simbolizat elemente ale frumuseţii şi perfecţiunii japoneze.

Etimologic, cuvântul ORIGAMI, de origine japoneză este format din -oru- care are sensul de a îndoi şi -kami- cu sensul de hârtie. Numele de Origami a fost adoptat în anul 1880, până atunci arta plierii hârtiei fiind denumită Orikata.

Formele care pot fi realizate prin această artă sunt legate de imaginaţia celui care pliază hârtia. Cele mai simple forme de Origami sunt modelele formate dintr-un pătrat de hârtie, fără a utiliza lipiciul.

O particularitate a modelelor Origami vine în contradicţie totuşi cu principiile estetice nipone: simetria. Deşi japonezul îndrăgeşte asimetria, arta Origami prin forţa lucrurilor, produce simetrie.

Pe lângă valoarea estetică, arta Origami mai are în viaţa cotidiană şi una utilitară în vestimentaţie (broşe, ornamente de păr) şi decorarea interioarelor (lămpi, abajururi).

Dar nu trebuie să uităm că formele tradiţionale ale acestei arte sunt modelele de cocori, broaşte, berze, baloane, corăbii.

În timpul erei Meiji (1868-1912), arta plierii hârtiei a fost folosită ca metodă educaţională în grădiniţele şi şcolile primare japoneze. Prin învăţarea formelor de bază ale acestei arte se ajunge la o anumită rafinare a gândurilor copiilor în direcţia înţelegerii relaţiei existente între un corp solid, concret, viu şi reprezentarea sa din hârtie, prin intermediul culorii şi al structurii liniilor sale de pliere.

Practica artei Origami stimulează gândirea şi fantezia, dezvoltă simţul tactil, adânceşte intuiţia despre forma esenţială conţinută într-un obiect, obiectele fiind simplificate până la câteva trăsături definitorii.

În România arta plierii hârtiei face parte din segmentul disciplinelor care dezvoltă îndemânarea.

Succes, copii şi spor la lucru!

bibliotecar, Mirela Maria Năstase