vineri, 22 august 2014

Despre invitaţia la VirtualPicnic


Picnic fiind, cei trei muzicieni au ştiut să susure în urechile prietenilor şi invitaţilor, prezenţi în Aula bibliotecii, sunetele naturii într-o simbioză melodico-vizuală ce a pus în valoare instrumentele muzicale tradiţionale stăpânite şi dezlănţuite, în acelaşi timp, de către Silviu Postovaru iar vocea sa, ce a izvorât în catedrala naturii virtuale, ne-a impresionat.



Virtual coordonaţi de către Dimitris Palade am reuşit să depăşim apăsarea unui spaţiu închis şi să visăm cu ochii deschişi la natura pe care ne-o dorim în permanent concert, la sensul şi rostul existenţei noastre pe pământ dar mai ales la ce opţiuni avem pentru a deveni înţelepţi în a ne redescoperi. 
Ochii i-am ţinut deschişi pentru a completa atmosfera cu viziunea artistului fotograf ce ne-a introdus în lumea caleidoscopului imagistic.
“unde eşti copilărie, cu pădurea ta cu tot?”
De la „înălţimea” unei vârste , am nostalgia copilăriei în care păsările cântau, frunzele foşneau în jurul meu, chiar în oraş fiind, iar relaţionările erau fireşti şi simple, între noi, cu natura.

Chitara lui Valentin Luca sau, Valentin şi chitara sa, au unit imaginea cu sunetul instrumentelor tradiţionale, cerul şi pământul modelându-ne sentimentele, dându-le aripi!
Am avut la dispoziţie câteva linkuri pentru „elucidarea” identităţii artistice a celor trei muzicieni-artişti. Mi-a plăcut ideea de a nu se desconspira decât prin muzică aşaîncât i-am considerat, într-o bibliotecă fiind, ca ieşiţi din pădurea lor muzicală şi precum spiriduşii irlandezi surprinzându-ne de prin scorburile copacilor cu câte o poveste fantastică.
În căldura unui spaţiu închis am reuşit să simţim răcoarea naturii, cerul senin deasupra oraşului, susurul apei şi jocul ei cu viaţa, datorate prezenţei unor artişti contopiţi cu muzica lor.
Nonconformişti, cu un aer rebel, aşa cum ştim că trebuie să fie orice artist, întorşi la radacinile oneştene, ne-au oferit o seară ca la ... Bucureşti.
Sperăm că s-au simţit bine şi că vor dori să revină, stimulând, incitând, alăturându-se celor care onorează nivelul ridicat al manifestărilor artistice din biblioteca oneşteană.
Le dorim, ne dorim şi le mulţumim!

Doina Lili BĂLCĂNAŞU - bibliotecar

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu