„Bucură-te, floarea darurilor cea înflorită şi frumuseţea cea fără asemănare”

"Naşterea ta, de Dumnezeu Născătoare, bucurie a răsărit la toată lumea; că din Tine a răsărit Soarele Dreptăţii, Hristos Dumnezeul nostru; şi dezlegând blestemul, a dat binecuvântare; şi stricând moartea, ne-a dăruit nouă viaţa veşnică”. Aşa începe troparul sărbătorii Naşterii Maicii Domnului „floarea darurilor cea preaaleasă”, „chivot prealuminat şi preasfinţit” şi pe care Sfântul Grigorie Palama o vede ca fiind „vistieria slavei (…) Te-ai făcut vistiernicul şi păstrătoarea harurilor, nu ca să le ţii la tine, ci ca pe toate să le umpli de har, că vistiernicul adună comori spre a le împărţi”. Tradiţia, confirmată de textele liturgice, atribuie Sfântului Evanghelist Luca primele reprezentări iconografice ale Sfintei Fecioare Maria. Astfel, în slujba utreniei din ziua de 26 august, când se prăznuieşte Icoana Maicii Domnului din oraşul Vladimir, în canon apare consemnat numele Evanghelistului Luca „ Zugrăvind prea cinstitul tău chip, dumnezeiescul Luca, scriitorul cel insuflat de Dumnezeu al Evangheliei lui Hristos, a înfăţişat pe Ziditorul a toate pe braţele Tale.” Cele mai vechi şi cele mai numeroase fresce reprezentând-o pe Fecioara Maria s-au descoperit în catacomba Priscilla (în Roma) care pentru aceasta a şi fost numită Cimitirul sau Catacomba Mariei. Tipurile de icoane atribuite Sfântului Evanghelist Luca şi pe care le-ar fi pictat după Cincizecime, se crede că sunt:

a) „Hodighitria (Îndrumătoarea, Călăuzitoarea)” denumire dată unui tip iconografic al Fecioarei Maria cu Pruncul, răspândit atât în arta bizantină, cât şi în ţara noastră. O reprezintă pe Maica Domnului care ţine Pruncul pe braţul stâng şi arată spre El cu mâna dreaptă (de aici denumirea de „Îndrumătoarea”) ;

b) „Eleousa (Mângâietoarea)”; o variantă a acesteia este „Glykofilusa (Dulce-Iubitoare)” : Pruncul are faţa lipită de obrazul Maicii Domnului pe care o şi îmbrăţişează. Chipul Mamei este îndurerat prevestind suferinţele viitoare ale Fiului;

c) „Oranta sau Platitera (Rugătoare)” în care Maica Domnului este înfăţişată cu mâinile întinse a rugă şi ocrotire; uneori are pe piept un medalion cu Pruncul. Aşa apare în pictura de pe bolta Altarului.

Iconografia a stabilit ca principale aceste trei tipuri de icoane, celelalte icoane ale Maicii Domnului fiind variaţii ale acestora.

Şi anul acesta, ca de altfel în fiecare an, o cinstim şi noi pe Maica Domnului cu o nouă expoziţie colectivă de icoane „Floarea Darurilor”, icoane semnate de artiştii plastici: Cătălin Ardeleanu, Petrişor Birtea, Gheorghe Bogza, Eduard Coman, Eugenia Dumitraşcu, Nicolae Grădinaru, Cosmina Lucaciu, Ozana Radu, Liviu Slabu, Carmen Taulescu, Ghiţă Teacă şi Mihai Zarzu.

Vernisajul expoziţiei a avut loc într-o atmosferă binecuvântată pentru că „unde sunt doi sau trei adunaţi întru numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor” (Matei 18, 20) iar pr. Daniel Costel Iordan ne-a prezentat câteva dintre semnificaţiile icoanei în Biserica Ortodoxă.

Întâlnirea a continuat cu o videoproiecţie de icoane ale Maicii Domnului, videoproiecţie realizată de dl. Doru Dumitru Munteanu. Vă invităm şi pe dumneavoastră, dragi creştini, să vă deschideţi ferestrele sufletului pentru a primi cu inima deschisă mesajele de dragoste creştinească pe care artiştii plastici vernisaţi le-au expus pentru dumneavoastră în Spaţiul Expoziţional al bibliotecii noastre.

„O, Preasfântă, Preacurată şi Preanevinovată dumnezeiască Pruncă şi Fecioară Maria, care te-ai născut din părinţi drepţi şi fără prihană, spre bucuria şi mântuirea a toată lumea. O, Preasfântă Fecioară, floarea firii omeneşti, preafrumoasă şi preaînţeleaptă, care din tulpina uscată şi neroditoare ai răsărit şi care, prin a ta naştere, întristarea preafericiţilor tăi părinţi şi a toată lumea ai risipit-o; nu ne lăsa pe noi, păcătoşii şi nevrednicii, care întru întristări şi scârbe ne aflăm din pricina păcatelor noastre. O, roada preasfinţită a rugăciunii şi a înfrânării, ascultă rugăciunea neputincioşilor robilor tăi şi, cu darul preasfintelor tale rugăciuni, ajută-ne nouă şi ne învaţă a ne ruga lui Dumnezeu din inimă, fără de răspândire şi fără de formă .” Amin !

Bibliotecar, Mihaela Grigoraş