Pentru una din zilele de vacanţă, biblioteca "Radu Rosetti" a lansat adolescenţilor oneşteni o provocare legată de una dintre lecturile lor preferate, celebra saga Amurg a lui Stephenie Meyer. Povestea de dragoste dintre Bella, o adolescentă de 17 ani şi vampirul Edward - poveste care mie mi-a amintit de "Frumoasa şi Bestia", unde întâlnim aceeaşi disperare faţă de incompatibilitatea lumilor lor, dar şi aceeaşi dragoste puternică care sfidează orice reguli - a cucerit publicul tânăr din toate colţurile lumii. Am ales acest titlu şi nu altul, pentru că deţine, de aproape un an, primul loc în topul cărţilor celor mai solicitate de către adolescenţi. Am vrut să aflăm de la ei ce şi de ce le place - cu alte cuvinte, ne-am dorit să-i cunoaştem mai bine pe tinerii noştri cititori.
Aşa stând lucrurile, aseară, la Cafeneaua Cititorului, am stat de vorbă cu câţiva adolescenţi care ne-au făcut să înţelegem o parte dintre motivele pentru care saga Amurg a avut un atât de mare succes, devenind aproape un fenomen cultural. În primul rând, cartea e scrisă pe limba lor – în cuvinte simple, care se adresează sufletului. Apoi, foarte important, este o carte cu personaje de vârsta lor, care trăiesc într-un mediu asemănător celui în care trăiesc ei, în care relaţiile sociale dintre personaje sunt asemănătoare celor pe care le stabilesc adolescenţii noştri cu cei din jur.
În al doilea rând, tinerii cititori sunt fascinaţi de această lume a vampirilor pentru că este o lume paralelă cu cea reală, o lume guvernată de legi stricte, o lume cu personaje captivante, puternice, care sfidează spaţiul, timpul, moartea, dar o lume în care devine posibil să pătrundă şi el, adolescentul obişnuit, dacă are anumite calităţi şi parcurge un drum iniţiatic.
Tinerii prezenţi ieri la cafenea şi-au imaginat o oră de limbă română în care s-ar realiza o paralelă între opere studiate şi Amurg. Nu mai este un secret pentru nimeni că lectura obligatorie, cea impusă de programele şcolare, nu le stârneşte prea mult interesul; cei mai mulţi dintre ei se conformează cerinţelor şcolare, fără însă să găsească delectare în operele literare, şi e pe undeva normal să se întâmple aşa, întrucât textele, autorii, nu s-au schimbat prea mult de când există învăţământ în România. Adolescenţii, însă, viaţa lor intimă, preocupările lor, universul lor de cunoaştere, toate acestea s-au schimbat enorm de-a lungul timpului. Ei se regăsesc din ce în ce mai puţin în literatura aceasta "obligatorie". Să ne înţelegem bine: nu pledăm aici pentru înlocuirea clasicilor literaturii în programele şcolare, ci pentru "updatarea" programelor, în aşa fel încât ora de literatură să se adreseze mai mult spiritului, creativităţii, afirmării opiniilor personale, să se aplece mai mult spre individualitatea sensibilă a tinerilor, apropiindu-i, poate, mai mult de bucuria lecturii şi nu făcându-i să simtă "caznele" ei. Dacă la mate 2+2 vor face întotdeauna 4 (mă rog, în sistem zecimal...), "Amurg" şi "Luceafărul" poate nu sunt chiar aşa de departe cum ar părea. Iată, vampirul poate fi comparat cu astrul nopţii. Se îndrăgosteşte de o pământeancă, la fel cum Luceafărul se îndrăgosteşte de Cătălina. La fel ca Luceafărul, vampirul Edward îi apare întâi fetei în vis...E şi mitul zburătorului aici, mitul erotic. Zburătorul, ştim cu toţii, este un demon frumos, un Eros adolescent, care dă fetelor primele tulburări, le aduce prima tânjire după dragoste. Ajungem la "Zburătorul" lui Heliade Rădulescu, cu versurile acelea simpatice care ne făceau să chicotim printr-a IX a. "Obrajii unul arde şi altul mi-a răcit/ Un nod colea m-apucă, ici coasta rău mă doare.." În toate aceste lucrări este surprinsă totala iraţionalitate a crizei. Şi Romeo şi Julieta au fost tot nişte adolescenţi iraţionali. Iubirea - pasiune are loc mereu la vârste fragede şi e vârsta la care îţi asumi gesturile, fie ele şi greşite, mai uşor.
Făcând un pas înainte, aş spune că e în natura noastră să căutăm supranaturalul, să căutăm viaţa fără de moarte şi tinereţea fără bătrâneţe. Este căutarea lui Ghilgameş, este un motiv atât de întâlnit în multe opere mari, care pot deveni uşor abordabile dacă schimbăm puţin pespectiva şi le livrăm "la pachet" cu setul acela de valori neperisabile care înflăcărează orice suflet tânăr.
M-a entuziasmat gândul că ne înşelăm cu toţii când credem că adolescenţii din ziua de azi nu mai ştiu să preţuiască inocenţa, frumosul, poezia, iubirea curată. Doar că iată, le pot găsi şi aici, în romanul Amurg, chiar dacă noi am vrea să adoarmă cu cărţile lui Eliade sub pernă şi să asculte doar Chopin.
Au primit mici premii surpriză elevele: Ana-Maria Vrânceanu, pentru discursul bine argumentat despre necesitatea lecturii în formarea intelectuală a adolescentului şi pentru cea mai bună reclamă pentru cartea "Amurg" ; Mihaela Şuteu pentru claritatea expunerii, cunoaşterea detaliilor romanului şi pentru prezenţa ei de spirit pe parcusul întregii dezbateri; Roxana Lupu, pentru sinceritatea gândului, dezinvoltura exprimării şi buna dispoziţie. Premiate au fost şi Poane Alexandra şi Minu Mădălina, cele două eleve de la liceul Grigore C. Moisil, care ne-au impresionat în mod deosebit nu doar prin pasiunea lor pentru lectură, ci şi prin munca de voluntariat pe care au depus-o în derularea acestei activităţi.
bibliotecar,
Nicoleta Sălbatecu
