marți, 28 aprilie 2015

O zi liberă a mai multor regimuri: 1Mai

Reducerea normei orare zilnice de lucru stă la originea semnificaţiei zilei de 1 mai, ca Ziua internaţională a muncitorilor. În anul 1872, circa 100.000 de muncitori din New York, majoritatea din industria construcţiilor, au demonstrat, cerând reducerea timpului de lucru la 8 ore.
În anul 1888, la întrunirea Federației Americane a Muncii s-a stabilit ca ziua de 1 mai 1890 să fie data pentru susținerea, prin manifestații și greve, a zilei de muncă de 8 ore.
Congresul Internaţionalei Socialiste a decretat ziua de 1 mai ca Ziua Internaţională a Muncii, în 1889, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemorată prin manifestaţii muncitoreşti.
În acelaşi an, social–democrații afiliați la așa–numita Internațională a ll–a, au stabilit, la Paris, ca ziua de 1 mai să fie o zi internațională a muncitorilor.
La scurt timp, Federația Americană a Muncii s-a dezis cu totul de 1 mai, celebrând în schimb Labor Day („Ziua Muncii”), anual, în prima zi de luni a lui septembrie.
Cu timpul, 1 mai a devenit sărbătoarea muncii în majoritatea ţărilor lumii, diversele manifestări căpătând amploare pe măsură ce autorităţile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă.
Există și excepții, de exemplu Australia, Elveţia şi Statele Unite, unde 1 mai nu este o sărbătoare oficială.
În țările comuniste, ziua de 1 mai a fost transformată într-o sărbătoare de stat însoțită de defilări propagandistice. Regimurile comuniste încercau să instrumenteze politic o veche tradiție a mișcării muncitorești internaționale. De asemenea și naziștii au avut tentative de uzurpare a acestor tradiții. Ziua de 1 mai, fusese transformată într-o sărbătoare a comunității naționale germane, promițându-se construirea unui socialism național, în centrul căruia nu se mai aflau muncitorii, ci arianul considerat un prototip al celor ce muncesc.
În România, Ziua Muncii a fost marcată pentru prima dată în 1890 de către mişcarea socialistă, iar în timpul comunismului această zi a fost sărbătorită, ca şi în alte ţări comuniste, prin manifestări propagandistice.
În Jamaica: Ziua Muncii a înlocuit Ziua Imperiului, pe care jamaicanii o sărbătoreau pe 24 mai, în cinstea Reginei Victoria şi a emancipării sclavilor din Jamaica.
În Malaezia: Sărbătoarea muncitorilor este cunoscută sub numele de "Hari Buruh", fiind o sărbătoare publică.
În Pakistan: muncitorii sunt singurii care nu ţin cont de ziua de 1 mai muncind şi în această zi, în timp ce restul lumii are liber şi se distrează.
În Suedia: 1 Mai a devenit o sărbătoare importantă la sfârşitul secolului XIX din cauza partidelor de stânga. În 1938 a devenit sărbătoare publică, iar cu prilejul acestei dăţi, politicienii de stânga organizează marşuri şi ţin discursuri.
În Slovenia şi Serbia: Ziua Muncii este o zi în care muncitorii şi elevii stau acasă, iar locuitorii marilor oraşe ies la iarbă verde.
În Germania: 1 mai este zi liberă. Se poartă la butonieră o panglică roșie, în amintirea lui 1 mai 1890, când, în pofida interdicției manifestațiilor de către Sozialistengesetz, militanții Internaționalei au convenit să se întâlnească în parcuri purtând o astfel de panglică.
În Filipine: Ziua Muncii este cunoscută sub numele de "Araw ng mga Manggagawa".
În Cuba: Toată lumea are liber, iar mulţi asistă la paradele grandioase din capitala Havana sau din alte oraşe. De obicei, preşedintele se adresează poporului.

Fiind o zi în care sunt sărbătoriţi toţi cei care muncesc, să o luăm ca atare şi să ne onorăm şi munca şi spiritul!

Corect pe româneşte

A oferi sau a conferi ?

Dacă avem impresia, măcar pentru o clipă, că suntem mai interesanţi întrebuinţând verbul a conferi în locul lui a oferi, să ştiţi că ne înşelăm. În acest caz avem de-a face cu o confuzie „paronimică”. De exemplu, avem următoarele afirmaţii: „Această disciplină, limbă şi literatură maternă, nu le conferă drepturi speciale candidaţilor la examen” (corect: „nu le oferă drepturi speciale”), sau „...de la L'Oreal Paris, o cremă superhidratantă a cărei fineţe îţi conferă un ten luminos” (corect: „a cărei fineţe îţi oferă un ten luminos”). Cele două verbe au sensuri total diferite: a conferi înseamnă fie „a acorda un titlu, un grad, o decoraţie”, fie (rar)”a discuta împreună cu cineva o chestiune, a se întreţine cu cineva”, iar a oferi „a propune cuiva (în semn de atenţie, de bună voinţă etc.) să primească un lucru necerut, a da în dar, a pune la dispoziţia cuiva”, fie „a înfăţişa, a arăta, a etala, a prezenta ceva”.
Aşadar, dacă vrem să fim eleganţi şi corecţi în exprimare, să reţinem că verbul a conferi este specific limbajului protocolar, diplomatic şi nu poate fi folosit în locul lui a oferi.

(Rădulescu, Ilie-Ştefan „Erori flagrante de exprimare: radiografie critică a limbajului cotidian”, Bucureşti: Editura Niculescu, 2007)

Până la o nouă întâlnire...vă salut, corect pe româneşte!

Diana Manea, bibliotecar-arhivist


luni, 27 aprilie 2015

CĂRŢI, FLORI şi BIBLIOTECARI de ziua lor

Ziua Bibliotecarului nu putea trece fără o documentare la o sursă de cultură inestimabilă cum este Iaşul.
Iaşul ne-a primit cu mult soare, plin de flori şi chiar dacă nu am regăsit teii de alta dată sperăm ca noile modificări arhitecturale în expansiune să păstreze şi să perpetuieze spiritul acestui oraş.
Incursiunea bibliotecarilor oneşteni a început , bineînţeles, cu o bibliotecă: Biblioteca Judeţeană „Gh. Asachi” care ne-a dezvăluit încă o dată ce înseamnă dăruirea faţă de profesie. Având sediul într-un spaţiu impropriu unei biblioteci, bibliotecarii ieşeni reuşesc să pună în valoare comorile bibliotecii lor şi să atragă mulţi tineri să le calce pragul sălilor de lectură.
Am vizitat sălile de împrumut, sălile de lectură şi depozitele, toate amenajate cu grijă faţă de valorile de pe raft.
Ne-au fost arătate o parte din cărţile care urmează să intre în patrimoniul naţional şi ne-au fost dezvăluite demersurile necesare acestei atestări, lucru de care noi nu dispunem la biblioteca noastră.
Public tânăr şi colegi bibliotecari entuziaşti, aceasta este imaginea pe care ne-a lăsat-o vizita aici.
Plecând de la bibliotecă am ajuns la întâlnirea cu George Mironescu – doctorand la Facultatea de Istorie din Iaşi – ghidul nostru pe parcursul zilei.
George este un prieten al bibliotecii oneştene încă de când şi-a arătat interesul pentru documentele pe care le deţinem în Colecţia Radu Rosetti – patronul nostru spiritual – lucrarea sa de doctorat vizând activitatea acestuia. Participarea la Colocviile Bibliotecii „Radu Rosetti” din 2013 cimentând o relaţie de colaborare fructuoasă.
A fost ghidul perfect care ne-a dezvăluit informaţii bogate şi documentate despre obiectivele vizitate, locurile prin care am păşit, şi peste toate un foarte bun fotograf.
Îmi permit să dau un citat din Nicolae Iorga ce este trecut în broşura Iaşi – Parfumul trecutului în oraşul prezentului – editat de către Asociaţia „Centrul de Promovare Turistică” Iaşi unde îşi desfăşoară activitatea şi ghidul nostru George Mironescu:
Sunt români care n-au fost niciodată la Iași, deși n-ar trebui să fie nici unul, căci cine n-a fost aici nu poate să străbată cu înțelegere foile celor mai frumoase cronici, nu se poate pătrunde după cuviință de spiritul trecutului nostru care trăiește în acest loc mai viu și mai bogat decât oriunde aiurea [...]. În conștiința lui națională ar fi o lipsă dacă el n-ar fi văzut orașul care a fost și-și zice încă astăzi, cu mândrie, capitala Moldovei...”

Trec doar în revistă obiectivele pe care le-am vizitat, cu informaţii din aceeaşi broşură, lăsându-vă să ne urmaţi paşii pentru a le descoperi:
Catedrala Metropolitană: Datare: 1833-1887 ; Ctitor: mitropolitul Veniamin Costachi şi regele Carol I. Actuala Catedrală mitropolitană, construcţie monumentală din sec. XIX, este situată într-un perimetru plin de mărturii privind reşedinţa mitropoliţilor Moldovei.
Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost aduse aici de la Mănăstirea Trei Ierarhi în anul 1889, Catedrala fiind un loc de pelerinaj consacrat al României.
Mănăstirea Golia: Datare: 1650-1660. Ctitor: logofătul Ioan Golăi (cca. 1550)
Începuturile acestui monument nu sunt cunoscute cu exactitate, el fiind precedat, probabil, de o bisericuţă de lemn cu cimitir aferent. Biserica actuală reprezintă o îmbinare de stiluri, îndeosebi baroc și bizantin. Biserica este în plină renovare dar interiorul poate să vă dezvăluie multe frumuseţi. Turnul Goliei este un reper în dezvăluirea frumuseţii Iaşului privit de la înălţime. În casa parohială de la Golia (cea mai veche casă din Iaşi) a locuit între 1866-1871 şi diaconul Ion Creangă. Casa Creangă este apreciată, de altfel, ca fiind cea mai veche clădire dintre toate anexele ce au supravieţuit în incinta mănăstirii.
În 2010 s-a încheiat primul proiect de restaurare al Ansamblului Monument Istoric Mănăstirea Golia, premiat în 2012 la Lisabona cu premiul Europa Nostra la categoria conservare.
Muzeul Unirii: Datare: 1806. Clădirea muzeului constituie ea însăşi, primul şi cel mai important exponat de muzeu. Chiar golit de orice mobilier, edificiul constituie un punct de atracţie. Pledează în acest sens vechimea construcţiei, stilul arhitectonic, aşezarea în peisajul urban şi cu precădere destinul istoric de excepţie, casa fiind reşedinţa domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) şi a regelui Ferdinand (1914-1927).
Patrimoniul muzeului cuprinde o diversitate de piese de o deosebită valoare istorică, memorialistică, documentară, dar şi artistică: documente, carte rară, harţi vechi, fotografii, costume, artă decorativă (mobilier, porţelan, argitărie, ceasuri, corpuri de iluminat,covoare) aparţinând familiei domnitoare Cuza, dar şi aristocraţiei perioadei. Muzeul posedă şi o valoroasă colecţie de monede vechi şi medalii.
Casa memorială Mihail Sadoveanu:
Clădirea, construită de Mihail Kogălniceanu în 1842, a fost locuită de George Enescu, apoi, între 1918-1936 de Mihail Sadoveanu.
Cele șapte încăperi ale muzeului au fost amenajate astfel: documente privind istoricul casei și a personalităților care au locuit-o; anii de școală și debutul scriitorului; documente, lucrări de artă, obiecte personale privind familia, cărțile de început ale scriitorului; camera de primire a musafirilor și lucrări din perioada de apogeu a creației sadoveniene; Sadoveanu - pescar, vânător și șahist; Sadoveanu în arta plastică; camera de rarități.
Grădina Botanică: Datare: 1856; Ctitor: Anastasie Fătu
Este cea mai veche grădină botanică din România. A fost înființată în 1856 de cel căreia îi poartă numele acum, Anastasie Fătu, medic și naturalist. Astăzi acoperă o suprafață de aproximativ 100 de hectare, fiind una din cele mai mari din Europa.
În cuprinsul grădinii se găsește și biserica dintre vii (cu hramul „Sfântul Atanasie”), construită de domnul Vasile Lupu (1638), precum și izvoarele de ape minerale, captate în secolul XVIII, care astăzi sunt exploatate și aduse pe mesele ieșenilor ca „apa de masă Amfiteatru”.
Parcul Copou este cel mai vechi parc din Iași, situat pe dealul Copoului. Datează din prima parte a secolului al XIX-lea (amenajarea sa a început în anii 1833-1834 în timpul lui Mihail Sturdza). În parc se găseşte cel mai vechi monument din România: Monumentul Legilor Constituţionale cunoscut astăzi sub numele de Obeliscul cu lei realizat de Mihail Singurov, în 1834, după un proiect al lui Gheorghe Asachi.
Una dintre atracțiile principale ale parcului o reprezintă un tei în vârstă de aprox. 500 de ani cunoscut sub numele de Teiul lui Eminescu (adevărat loc de pelerinaj pentru romantici), iar lângă el se află bustul poetului.
Teiul lui Eminescu dăinuie ca o speranţă (care moare ultima!) că Iaşului îi va fi redat parfumul teilor.
Şi câte şi mai câte am mai fi putut vedea ...
Am încălecat pe-o şa şi v-am spus povestea acestei zile frumoase!


Doina Lili BĂLCĂNAŞU - bibliotecar


Muzică şi culoare, în tandem


joi, 23 aprilie 2015

De ZIUA BIBLIOTECARULUI, despre noi, cu zâmbetul pe buze

Am scris multe despre unii şi alţii despre unele şi altele...dar niciodată despre noi...despre noi bibliotecarii şi meseria noastră, motiv pentru care, vreau astăzi să vă spun câteva cuvinte despre însemnătatea acestei zile (nu pentru că nu aţi şti, ci doar pentru a marca emoţional această zi care ne sărbătoreşte şi pe noi, bibliotecarii).

Congresul General UNESCO a declarat 23 aprilie, Ziua Internaţională a Cărţii şi a Drepturilor de Autor, iar în România, printr-o Hotărâre de Guvern din 2005, data de 23 aprilie a fost declarată Ziua Bibliotecarului.

Aşadar, dragii mei colegi bibliotecari, vă felicit cu acest prilej pentru toată implicarea voastră profesională în destinul Bibliotecii Municipale „Radu Rosetti” şi pentru că vorbeam în cele anterioare despre emoţie...vă doresc să vă fie viaţa de bibliotecar numai un zâmbet!

Şi dacă e să fie zâmbet...să fie zâmbet cu sceneta satirică „Bibliotecarul” cu Dem Rădulescu şi Mişu Fotino.



Cu drag, colega voastră, Manea Diana

miercuri, 22 aprilie 2015

ZILELE BIBLIOTECII - mâine

 GHEORGHE DUMITRAȘCU
Data nașterii: 24 aprilie 1954, Târgu Ocna, jud. Bacău
Studii: Liceul de Muzică și Arte Plastice „Octav Băncilă” Iași, promoția 1974, cu rezultate deosebite. După absolvire a făcut parte din echipa maestrului Dan Broscăuțeanu, realizând lucrări de restaurare la mai multe biserici din țară (autor împreună cu pictorii Sorin Ilfoveanu și Ștefan Câlția a frescelor Teatrului „Al. Davila” din Pitești).
Expoziții personale și colective: Italia, Austria, Germania, Franța, Ungaria, Israel, Japonia, România (București, Iași, Bacău, Slănic Moldova, Eforie Nord, Eforie Sud, Băile Felix, etc). A deschis câteva săli de expoziție la București (la hotelurile „Majestic”, „Crowne Plaza”) și la Poiana Brașov (hotelul „Sport”). Ultima participare: Expoziția „Tablouri de vis”, care a avut vernisajul în luna iulie 2010 la Sala „Constantin Brâncuși” a Palatului Parlamentului din Capitală, unde au fost expuse aproape 500 de lucrări în acrilic sau uleiuri cu peisaje, portrete, scene religioase sau mitologice, semnate de 30 de artiști celebri, dar și debutanți din România (printre aceștia din urmă numărându-se și fiul pictorului Gheorghe Dumitrașcu).
Între 1998 – 2003 a lucrat la Budapesta, realizând printre altele o lucrare pentru Parlamentul Ungariei, impresionantă ca dimensiuni, având 2.5 metri lungime și 1.40 metri lățime, intitulată „Intrarea lui Matei Corvin în Budapesta”, ce întruchipează nu mai puțin de 60 de personaje. Un mare număr de picturi au fost achiziționate de colecționari și instituții publice din Europa, dar și din România (Banca Națională a României deține 60 de tablouri semnate Gheorghe Dumitrașcu).
În anul 2003, o boală gravă, o pareză totală stânga, îl țintuiește la pat pe artist, care, ca și marele pictor Ștefan Luchian, revine cu o voință admirabilă în fața șevaletului, pictând și organizând cu ajutorul soției sale o serie de expoziții mult apreciate. Mentorul său a fost dintotdeauna maestrul Corneliu Baba, influența acestuia fiind reflectată în tablourile sale, care însă nu i-au afectat originalitatea stilului.
Pictorul târgocnean abordează o multitudine de curente artistice (clasic, modern, romantic, impresionist), folosind o mare varietate tehnică: în cuțit, penson, cărbune, culori acrilice ș.a.
Referințe: „A vedea pe Dumnezeu, a-i configura chipul, a-l aduce în fața credincioșilor, iată înțelesurile uneia dintre marile taine ale artei, pe care doar pictorul de biserici se pare că o pătrunde. Îi admirăm meșteșugul și-i suntem recunoscători pentru faptul de a ne apropia cele sfinte și de a fi părtași, o dată cu el, la înălțătoarea operă a apropierii de ființa divină”, spunea despre Gheorghe Dumitrașcu cunoscutul profesor și artist plastic băcăuan, Aurel Stanciu.

Expoziţia este urmată de un recital din cadrul Stagiunii muzicale 2014-2015


ZILELE BIBLIOTECII - ieri

Ieri,
 Librăria de criză - ed. a XII-a
Peste 2.000 de cărţi au intrat în posesia iubitorilor de lectură şi cărţi.
Mulţumim pentru curiozitatea celor care, astfel, s-au apropiat de bibliotecă şi avem un gând bun pentru fidelitatea dovedită, şi astfel, faţă de bibliotecă, a celor care ne cunosc de mult timp!

vineri, 17 aprilie 2015

Ecouri muzicale în imagini şi informaţii

Pentru cei care nu aţi putut fi prezenţi în sala de concerte a bibliotecii, câteva informaţii despre artist:
Maurizio Barboro s-a format din punct de vedere artistic sub îndrumarea Lyei De Barberiis, la Academia Naţională „Sfânta Cecilia” din Roma. Este premiat, în calitate de solist și în duet pianistic, la Concursuri naționale de interpretare. Din 1980, s-a lansat într-o carieră solo intensă, care i-a permis să colaboreze cu orchestre de prestigiu și dirijori celebri din întreaga Europă, America și Asia. În special, menționăm recitalul susţinut la Centrul cultural „Gasteig” din München, pentru Festivalul de pian din Tübingen în timpul festivităților dedicate lui Liszt și, în octombrie 2014, prestațiile solistice din Winston-Salem, Washington și Boston; colaborarea cu celebra Orchestră Simfonică „Enescu”, sub îndrumarea maestrului Ovidiu Bălan, la Sala Ateneului din București; concerte la istorica Sală Jordan Hall din Boston, cu Orchestra Simfonică din Longwood dirijată de maestrul Francisco Noya; inaugurarea stagiunii 2008/2009 la Academia „Stefano Tempia”, în Sala Conservatorului „Verdi” din Torino cu „Fantezia Corală” de Beethoven; deschiderea Stagiunii 2010/2011 cu Orchestra Filarmonicii din Bangkok Thailanda, dirijată de Claude Villaret. În 1996 a fost numit „artist rezident” al Filarmonicii de Stat „Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea (România).
Este persoana căreia i s-au dedicat unele lucrări de către compozitori americani contemporani: de exemplu, a interpretat în premieră absolută mai multe fragmente ale „Concertului în Mi” pentru pian și coarde de Donald Lawrence Appert. Se dedică intens muzicii de cameră, făcând parte din Cvartetul Pianistic Italian (două piane la 8 mâini) și colaborând frecvent cu artiști de pe întreg mapamondul ca flautistul Maxence Larrieu, violoniștii Aiman Musakhajayeva și Gernot Winischhofer, violonceliștii Umberto Clerici și Riccardo Agosti, clarinetistul Rocco Parisi, oboistul Alberto Cesaraccio.
Deosebit de activ ca profesor, este titular al Catedrei de pian principal la Conservatorul „Paganini” din Genova și lector la cursurile de vară de perfecționare din Sala San Giovanni; este în elita Academiilor europene (Timișoara și Vâlcea în România, Vendome în Franța, Poznan în Polonia, Gibraltar), americane (Conservatorul Boston, Școala de Muzică Longy, Universitatea din Oklahoma Sosu, Vancouver Clark College, Universitatea Edinboro, Universitatea Catolică Americană din Washington etc.) și din Asia (Academia Națională de Muzică din Astana-Kazahstan, Universitatea „Mahidol” din Bangkok- Thailanda).
Solicitat adesea să facă parte din jurii ale concursurilor internaționale de pian, este Director artistic al Concursului Internațional „Premiul Franz Schubert”, al Asociației Muzicale „Alfredo Casella” din Novi Ligure și al Orchestrei de Cameră „Ensemble Felice De Giardini”.
A interpretat și a înregistrat, obţinând întotdeauna aprecieri măgulitoare din partea criticilor, Concertul integral pentru pian și orchestră de Shostakovici, sonate de Brahms, Franck, Rahmaninov, Shostakovici și Kabalevsky pentru violoncel și pian, lucrări de Schumann, Brahms și Zemlinsky pentru vioară și pian, compoziții originale pentru două piane la opt mâini.

Concertul a cuprins lucrările:

Frederic Chopin: Preludiu în Do diez minor op. 45

Franz Liszt: Sonata în Si minor R21

*****

Robert Schumann: Papillons” op.2

Sergei Rachmaninoff: „Lento” op.28

Claude Debussy: „Pour le Piano”
( Prélude – Sarabande – Toccata )

miercuri, 15 aprilie 2015

Minţi sclipitoare, oportunităţi fructificate


Dorinţa elevilor oneşteni şi deschiderea în faţa oportunităţii oferite de implicarea în proiectul naţional Opening Opportunities s-a evidenţiat în aceste zile şi prin mediatizarea, la nivel naţional, datorată Ştirilor PRO Tv, a aplicaţiei OnTime Beta creată în cadrul acestui proiect.
http://stirileprotv.ro/video/marile-companii-isi-cauta-viitorii-angajati-prin-licee-formula-prin-care-tinerii-sunt-organizati-ca-in-viata-reala/61656820
Performanţa acestor elevi, incluşi în proiectul de anul trecut, a stimulat prezenţa la cea de-a doua ediţie a Opening Opportunities 2.0 a unui număr mare de elevi dornici să fie incluşi în grupele de mentorat ai voluntarilor de la Microsoft România.
Acelaşi interes l-am remarcat şi din partea mentorilor care din 4 câţi au fost la prezentarea de la Oneşti acum sunt 6.
Baremul de 5 elevi pe mentor a fost depaşit aşaîncât  din Oneşti avem 35 de elevi selectaţi la care s-au alăturat cu entuziasm 5 elevi din Comăneşti şi o elevă din Bacău.
Se pare că performanţa stimulează!
Trebuie amintit şi remarcat că proiectul Opening Opportunities se desfăşoară în cadrul bibliotecilor municipale şi judeţene ca urmare a performanţelor obţinute de către bibliotecarii implicaţi în proiecte destinate tinerilor.
Am avut onoarea, ca anul trecut, să fiu aleasă în rândul celor 10 bibliotecari din ţară coordonatori locali ai proiectului pilot Opening Opportunities, datorită succesului proiectului iniţiat în bibliotecă acum 7 ani "Alege-ţi profesia!".
Performanţa elevilor implicaţi anul trecut în proiectul Opening Opportunities  şi conlucrarea fructuoasă cu Biblioteca Municipală "Radu Rosetti" au făcut ca anul acesta, pentru a doua oară să dăm o şansă elevilor oneşteni să participe la acest proiect în care marile companii îi ajută în descoperirea de sine  stimulând pasiunile, ideile şi speranţele lor.
Anul acesta în proiect sunt incluse 13 biblioteci dintre care doar cea din Oneşti este bibliotecă municipală, celelate fiind judeţene, adică în oraşe  în care  elevii au acces la un mediu universitar şi  contact facil la un mediu de afaceri dezvoltat.
Ei au înţeles şi sunt dornici să se implice într-un proiect care le dă încredere în forţele proprii şi o orientare în viaţă.
Încercaţi să urmăriţi cu atenţie acest proiect desfăşurat în Oneşti şi să participaţi în vară, în cadrul bibliotecii, la  evenimentul final în care tinerii implicaţi în proiect îşi vor etala ideile bine conturate şi proiectele îndrăzneţe.
Le-am urmărit evoluţia de până acum şi ştiu că sunt inteligenţi, ambiţioşi şi competitivi.
Să le ţinem pumnii şi să fim alături de ei!

Doina Lili BĂLCĂNAŞU - bibliotecar
coordonator local Opening Opportunities






marți, 7 aprilie 2015

SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ

Saptamana care urmeaza praznicului Invierii Domnului este numita Saptamana Luminata. In vechime, Botezul era savarsit in noaptea de Pasti. Cei botezati erau numiti "luminati" si purtau haine albe in toata saptamana de dupa Pasti. Sunt persoane care afirma ca de la purtarea hainelor albe, aceasta
saptamana a primit denumirea de Saptamana Luminata.
Daca privim mai adanc, putem marturisi ca in aceasta perioada toate s-au umplut de lumina sfanta a Invierii Domnului. 
Sa ne amintim ca in noaptea Sfintelor Pasti, se sting in biserica toate luminile. Numai candela de pe Sfanta Masa din Sfantul Altar ramane aprinsa. Spatiul intunecos este chipul mortii si al iadului in care a coborat Hristos cu sufletul Sau. Candela aprinsa de pe Sfanta Masa este sufletul viu si indumnezeit al Mantuitorului coborat la iad.
Preotul adreseaza chemarea "Veniti sa primiti lumina!" tuturor, nu doar anumitor persoane. Pe toti ne cheama sa facem trecerea de la intunericul mortii, la lumina vietii vesnice. Iar aceasta trecere este exprimata prin aprinderea tuturor lumanarilor de la o singura lumanare. De aceea Biserica vesteste de Sfintele Pasti: "Acum toate s-au umplut de lumina: cerul si pamantul si cele de sub pamant". Iata de ce Biserica numeste aceasta saptamana ca fiind Saptamana Luminata. Ea ne cheama sa purtam in noi lumina Invierii lui Hristos si in aceasta lumina sa ne imbratisam unul pe altul si sa zicem fratilor si celor ce ne urasc pe noi.

(www.crestinortodox.ro)

joi, 2 aprilie 2015

2 APRILIE – ZIUA INTERNAŢIONALĂ A CĂRŢII PENTRU COPII ŞI TINERET

În anul 1967 UNESCO a hotărât ca în această zi să fie sărbătorită cartea pentru copii, iar această dată nu a fost aleasă întâmplător. Este data de naştere a marelui scriitor danez, care continuă să încânte copilăria tuturor cu basmele sale, Hans Christian Andersen.
S-a născut la data de 2 aprilie 1805. Anul acesta se împlinesc 210 ani de la naşterea sa.
Meritele literare i-au fost recunoscute încă din timpul vieţii. Regele Danemarcei din acea vreme s-a ocupat personal de educaţia lui. De mic copil dovedeşte o inteligenţă şi o imaginaţie ieşite din comun. Chiar dacă rămâne orfan munceşte din greu. Lucrează ca ucenic într-o ţesătorie, la un croitor şi la o fabrică de ţigarete. Până să i se schimbe vocea, pentru că avea o voce plăcută, cântă ca soprană la Teatrul Regal din Copenhaga. Începe să scrie şi pentru că un coleg îl recomandă ca scriitor, el ia în serios acest lucru şi se apucă de scris. Mai târziu primeşte chiar şi o bursă de călătorie din partea regelui şi pleacă prin Europa.
Primul fascicul al poveştilor sale care au devenit nemuritoare, a apărut în anul 1835. Chiar dacă la început s-au vândut mai greu, peste zece ani Andersen era apreciat în toată Europa.
Basmele sale au fost publicate în peste 100 de limbi. Cine nu a auzit sau nu a citit despre „Răţuşca cea urâtă”, Degeţica”, „Crăiasa Zăpezii”?
În portul Copenhaga se află o statuie ce o reprezintă pe Mica Sirenă, personajul principal al basmului cu acelaş titlu, astfel Danemarca omagiindu-l în fiecare zi.
Pentru scriitorii de literatură pentru copii care se evidenţiază cu scrieri excepţionale s-a înfiinţat Premiul „Hans Cristian Andersen”, mulţi dintre scriitori bucurându-se de această cinste.
În biblioteci în această zi se desfăşoară diverse activităţi menite să facă cunoscurtă opera lui Hans Christian Andersen dar mai ales să încurajeze lectura la copii.
Biblioteca Municipală ”Radu Rosetti” vă invită la Sala de lectură pentru copii unde puteţi viziona o expoziţie de carte dedicată acestui important eveniment cultural. Sunteţi invitaţi să citiţi cărţile scrise de Hans Christian Andersen pe care biblioteca le găzduieşte în rafturile sale.
Vă aşteptăm, ca întotdeauna, cu drag!


bilbliotecar – Rodica Zaharia