CĂRŢI, FLORI şi BIBLIOTECARI de ziua lor

Ziua Bibliotecarului nu putea trece fără o documentare la o sursă de cultură inestimabilă cum este Iaşul.

Iaşul ne-a primit cu mult soare, plin de flori şi chiar dacă nu am regăsit teii de alta dată sperăm ca noile modificări arhitecturale în expansiune să păstreze şi să perpetuieze spiritul acestui oraş.

Incursiunea bibliotecarilor oneşteni a început , bineînţeles, cu o bibliotecă: Biblioteca Judeţeană „Gh. Asachi” care ne-a dezvăluit încă o dată ce înseamnă dăruirea faţă de profesie. Având sediul într-un spaţiu impropriu unei biblioteci, bibliotecarii ieşeni reuşesc să pună în valoare comorile bibliotecii lor şi să atragă mulţi tineri să le calce pragul sălilor de lectură.

Am vizitat sălile de împrumut, sălile de lectură şi depozitele, toate amenajate cu grijă faţă de valorile de pe raft.

Ne-au fost arătate o parte din cărţile care urmează să intre în patrimoniul naţional şi ne-au fost dezvăluite demersurile necesare acestei atestări, lucru de care noi nu dispunem la biblioteca noastră.

Public tânăr şi colegi bibliotecari entuziaşti, aceasta este imaginea pe care ne-a lăsat-o vizita aici.

Plecând de la bibliotecă am ajuns la întâlnirea cu George Mironescu – doctorand la Facultatea de Istorie din Iaşi – ghidul nostru pe parcursul zilei.

George este un prieten al bibliotecii oneştene încă de când şi-a arătat interesul pentru documentele pe care le deţinem în Colecţia Radu Rosetti – patronul nostru spiritual – lucrarea sa de doctorat vizând activitatea acestuia. Participarea la Colocviile Bibliotecii „Radu Rosetti” din 2013 cimentând o relaţie de colaborare fructuoasă.

A fost ghidul perfect care ne-a dezvăluit informaţii bogate şi documentate despre obiectivele vizitate, locurile prin care am păşit, şi peste toate un foarte bun fotograf.

Îmi permit să dau un citat din Nicolae Iorga ce este trecut în broşura Iaşi – Parfumul trecutului în oraşul prezentului – editat de către Asociaţia „Centrul de Promovare Turistică” Iaşi unde îşi desfăşoară activitatea şi ghidul nostru George Mironescu:

„Sunt români care n-au fost niciodată la Iași, deși n-ar trebui să fie nici unul, căci cine n-a fost aici nu poate să străbată cu înțelegere foile celor mai frumoase cronici, nu se poate pătrunde după cuviință de spiritul trecutului nostru care trăiește în acest loc mai viu și mai bogat decât oriunde aiurea [...]. În conștiința lui națională ar fi o lipsă dacă el n-ar fi văzut orașul care a fost și-și zice încă astăzi, cu mândrie, capitala Moldovei...”

Trec doar în revistă obiectivele pe care le-am vizitat, cu informaţii din aceeaşi broşură, lăsându-vă să ne urmaţi paşii pentru a le descoperi:

Catedrala Metropolitană: Datare: 1833-1887 ; Ctitor: mitropolitul Veniamin Costachi şi regele Carol I. Actuala Catedrală mitropolitană, construcţie monumentală din sec. XIX, este situată într-un perimetru plin de mărturii privind reşedinţa mitropoliţilor Moldovei.

Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost aduse aici de la Mănăstirea Trei Ierarhi în anul 1889, Catedrala fiind un loc de pelerinaj consacrat al României.

Mănăstirea Golia: Datare: 1650-1660. Ctitor: logofătul Ioan Golăi (cca. 1550)

Începuturile acestui monument nu sunt cunoscute cu exactitate, el fiind precedat, probabil, de o bisericuţă de lemn cu cimitir aferent. Biserica actuală reprezintă o îmbinare de stiluri, îndeosebi baroc și bizantin. Biserica este în plină renovare dar interiorul poate să vă dezvăluie multe frumuseţi. Turnul Goliei este un reper în dezvăluirea frumuseţii Iaşului privit de la înălţime. În casa parohială de la Golia (cea mai veche casă din Iaşi) a locuit între 1866-1871 şi diaconul Ion Creangă. Casa Creangă este apreciată, de altfel, ca fiind cea mai veche clădire dintre toate anexele ce au supravieţuit în incinta mănăstirii.

În 2010 s-a încheiat primul proiect de restaurare al Ansamblului Monument Istoric Mănăstirea Golia, premiat în 2012 la Lisabona cu premiul Europa Nostra la categoria conservare.

Muzeul Unirii: Datare: 1806. Clădirea muzeului constituie ea însăşi, primul şi cel mai important exponat de muzeu. Chiar golit de orice mobilier, edificiul constituie un punct de atracţie. Pledează în acest sens vechimea construcţiei, stilul arhitectonic, aşezarea în peisajul urban şi cu precădere destinul istoric de excepţie, casa fiind reşedinţa domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) şi a regelui Ferdinand (1914-1927).

Patrimoniul muzeului cuprinde o diversitate de piese de o deosebită valoare istorică, memorialistică, documentară, dar şi artistică: documente, carte rară, harţi vechi, fotografii, costume, artă decorativă (mobilier, porţelan, argitărie, ceasuri, corpuri de iluminat,covoare) aparţinând familiei domnitoare Cuza, dar şi aristocraţiei perioadei. Muzeul posedă şi o valoroasă colecţie de monede vechi şi medalii.

Casa memorială Mihail Sadoveanu:

Clădirea, construită de Mihail Kogălniceanu în 1842, a fost locuită de George Enescu, apoi, între 1918-1936 de Mihail Sadoveanu.

Cele șapte încăperi ale muzeului au fost amenajate astfel: documente privind istoricul casei și a personalităților care au locuit-o; anii de școală și debutul scriitorului; documente, lucrări de artă, obiecte personale privind familia, cărțile de început ale scriitorului; camera de primire a musafirilor și lucrări din perioada de apogeu a creației sadoveniene; Sadoveanu - pescar, vânător și șahist; Sadoveanu în arta plastică; camera de rarități.

Grădina Botanică: Datare: 1856; Ctitor: Anastasie Fătu

Este cea mai veche grădină botanică din România. A fost înființată în 1856 de cel căreia îi poartă numele acum, Anastasie Fătu, medic și naturalist. Astăzi acoperă o suprafață de aproximativ 100 de hectare, fiind una din cele mai mari din Europa.

În cuprinsul grădinii se găsește și biserica dintre vii (cu hramul „Sfântul Atanasie”), construită de domnul Vasile Lupu (1638), precum și izvoarele de ape minerale, captate în secolul XVIII, care astăzi sunt exploatate și aduse pe mesele ieșenilor ca „apa de masă Amfiteatru”.

Parcul Copou este cel mai vechi parc din Iași, situat pe dealul Copoului. Datează din prima parte a secolului al XIX-lea (amenajarea sa a început în anii 1833-1834 în timpul lui Mihail Sturdza). În parc se găseşte cel mai vechi monument din România: Monumentul Legilor Constituţionale cunoscut astăzi sub numele de Obeliscul cu lei realizat de Mihail Singurov, în 1834, după un proiect al lui Gheorghe Asachi.

Una dintre atracțiile principale ale parcului o reprezintă un tei în vârstă de aprox. 500 de ani cunoscut sub numele de Teiul lui Eminescu (adevărat loc de pelerinaj pentru romantici), iar lângă el se află bustul poetului.

Teiul lui Eminescu dăinuie ca o speranţă (care moare ultima!) că Iaşului îi va fi redat parfumul teilor.

Şi câte şi mai câte am mai fi putut vedea ...

Am încălecat pe-o şa şi v-am spus povestea acestei zile frumoase!

Doina Lili BĂLCĂNAŞU - bibliotecar

De ZIUA BIBLIOTECARULUI, despre noi, cu zâmbetul pe buze

Am scris multe despre unii şi alţii despre unele şi altele...dar niciodată despre noi...despre noi bibliotecarii şi meseria noastră, motiv pentru care, vreau astăzi să vă spun câteva cuvinte despre însemnătatea acestei zile (nu pentru că nu aţi şti, ci doar pentru a marca emoţional această zi care ne sărbătoreşte şi pe noi, bibliotecarii).

Congresul General UNESCO a declarat 23 aprilie, Ziua Internaţională a Cărţii şi a Drepturilor de Autor, iar în România, printr-o Hotărâre de Guvern din 2005, data de 23 aprilie a fost declarată Ziua Bibliotecarului.

Aşadar, dragii mei colegi bibliotecari, vă felicit cu acest prilej pentru toată implicarea voastră profesională în destinul Bibliotecii Municipale „Radu Rosetti” şi pentru că vorbeam în cele anterioare despre emoţie...vă doresc să vă fie viaţa de bibliotecar numai un zâmbet!

Şi dacă e să fie zâmbet...să fie zâmbet cu sceneta satirică „Bibliotecarul” cu Dem Rădulescu şi Mişu Fotino.

https://www.youtube.com/watch?v=XDQfMCriXjo

Cu drag, colega voastră, Manea Diana

BUN RĂMAS, TOAMNĂ!

Iarna bate cu îndrăzneală la porţile ţării. Căldura casei alături de părinţi şi bunici ne îmbie să ne bucurăm de darurile toamnei.În cămară se află adunate deja toate bunătăţile pentru ca iarna să treacă mai uşor.

Copiii de la Grădiniţa “ Sfântul Paul” au vrut să-i mulţumească Toamnei într-un mod mai special pentru roadele bogate. Împreună cu doamnele educatoare au pregătit cântece şi poezii. Au invitat părinţii şi bunicile cărora le-au organizat o şezătoare, iar pe noi ne-au aşezat în rândul oaspeţilor.

Biblioteca este pe rând gazdă şi musafir pentru că şi în acest an ne întâlnim în cadrul unui nou Proiect de Parteneriat Educaţional ce poartă titlul “În universul cărţilor”.

După ce au expus în holul bibliotecii cele mai frumoase lucrări despre toamnă, realizate în diferite tehnici, a venit rândul nostru să fim oaspeţi.

Am întâlnit-o şi pe Zâna Toamnă în persoana domnişoarei Cristiana Diţu, fostă elevă a grădiniţei şi o bună actriţă a trupei “ALFA” din cadrul Bibliotecii Municipale “Radu Rosetti”. Cu ajutorul ei am aflat ce legume şi fructe le plac copiilor, de ce cad frunzele, unde se duc păsărelele toamna, cum trebuie să ne îmbrăcăm în timpul toamnei şi au răspuns cu succes la multe ghicitori despre toamnă

Spre sfârşitul întâlnirii copiii au încins o horă veselă şi au gustat din cele mai bune prăjituri făcute de mămici din fructele toamnei.

Pe holul grădiniţei, la loc de cinste, trona un dulap cu rafturile pline de bunătăţi. Alături, sacoşe şi pachete aşteptau să-i bucure pe cei mai puţin norocoşi. Da, aţi ghicit erau fructe, legume şi conserve aduse de părinţii şi bunicii prichindeilor pentru cei nevoiaşi. “Aşa se face- au zis doamnele educatoare-din prea plinul nostru să împărţim şi celor mai necăjiţi”. Astfel copiii au aflat că trebuie să privim şi în jurul nostru şi să-i ajutăm pe cei în nevoie.

Iarna intră la noi în ţară cu o sărbătoare: 1Decembrie – Ziua naţională a României.

Dacă vă uitaţi bine, copiii poartă în piept o panglică tricoloră. Doamnele educatoare le-au vorbit copiilor şi despre acest eveniment.Mândri şi cu tricolorul în piept şi-au jucat hora, şi-au luat la revedere de la toamnă cu gândul la Moşii ce aşteaptă şi ei să-i bucure, la ninsori şi alte bucurii.

Priviţi-i şi bucuraţi-vă cu ei!

Rodica ZAHARIA - bibliotecar

BIBLIOTECARI BĂCĂUANI 2014

La sfârşit de an, bibliotecarii din judeţul Bacău se întâlnesc la sediul Biblioteca Judeteana “D. Sturdza” pentru evaluarea muncii lor, pentru o întâlnire profesională benefică şi pentru conexiuni culturale inedite.

Aşa a fost şi anul acesta, ca o continuitate izvorâtă din munca unui excelent coleg şi coordonator, dl Ioan Enache, ce a predat ştafeta mai tinerei sale colege, Marinela Ciuchi. Marinela, timp de un an de zile a dat proba unei competenţe profesionale şi a unor iniţiative benefice în coagularea energiilor bibliotecarilor băcăuani şi stimularea iniţiativelor în mediul în care ne desfăşurăm activitatea.

Putem spune că întâlnirea de pe 13 noiembrie 2014 a fost o serbare de sfârşit de an în care Marinela a luat premiul cu coroniţă.

De la Oneşti am fost prezenţi 3 bibliotecari: Doina Lili Bălcănaşu, Daniela Puşcaşu şi Rodica Zaharia.

La începutul manifestărilor Marinela Ciuchi a trecut în revistă, pe scurt, cele mai semnificative evenimente desfăşurate în fiecare dintre bibliotecile publice din judeţ în anul 2014. Astfel s-a evidenţiat efortul bibliotecarilor de a integra biblioteca în cotidianul comunităţilor din care provin.

Ajutorul dat elevilor în iniţierea pe calculator a celor 8 elevi dornici din localitatea Balcani este o izbândă demnă de luat în seamă precum şi cele peste 1500 de cărţi obţinute prin implicarea în programul „Books for youth”. Aceeaşi performanţă prin implicarea în proiect au avut şi bibliotecile din Letea Veche, Comăneşti, Bălceşti, Moineşti, Oneşti.

Activitatea şi iniţiativa bibliotecarilor creiază uneori momente emoţionante ca cele de la Tătărăşti unde conexiunea la internet a devenit o realitate prin donaţiile Biblionet, precum şi cele 37 de titluri noi intrate pe rafturile bibliotecii după mulţi, mulţi ani. Aici bibliotecara ţine locul mamei plecate în străinătate, după spusele unui copil din Tătătăşti. Ce recompensă sufletească mai mare putem avea!

La Moineşti, este un fenomen, biblioteca are un singur bibliotecar care şi fără ajutorul primăriei reuşeşte să menţină spiritul viu al unei biblioteci orăşeneşti.

Performanţele bibliotecii din Ştefan cel Mare se numără în metri de mobilier nou (aşa şi-a exprimat fericirea bibliotecara din comună) ce vor găzdui bogăţia spirituală a bibliotecii.

La Nicolae Bălcescu biblioteca a intrat în rândul câştigătorilor a 2000 de cărţi prin programul „Books for youth” iar prin organizarea unui cerc de quilling au reuşit să vândă felicitări în valoare de 500 lei, bani care au fost destinaţi cumpărării de cărţi.

Oneştiul a fost dat exemplu de excelenţă în domeniul promovării culturii prin intermediul bibliotecii pe plan naţional şi doar spicuirea unor evenimente noi ivite în 2014 au fost trecute în revistă. Câştigarea celor 1500 de cărţi prin programul „Books for youth”, cea de-a 6 ediţie a proiectului" Alege-ţi profesia!" în care 13 elevi oneşteni au fost protagoniştii unui eveniment apreciat de către mentorii de la Microsoft România, de către cei de la IREX şi Biblionet în care ei au învăţat cum şi au dat dovada că ştiu să-şi aleagă profesia. Debutul spectaculos al unei colaborări frumoase ce a stimulat lectura transpusă în culori de către elevii din toată ţara prin intermediul evenimentului „Pagini fermecate, gânduri colorate”. Menţionarea unei colaborări cu un bibliotecar poet, Mihaela Gudană care şi-a lansat un volum de poezii la biblioteca noastră. Şi câte ar mai fi fost de spus! Când spui Biblioteca din Oneşti te poţi gândi doar la evenimente spectaculose de buna calitate.

La biblioteca din Podul Turcului a avut loc o lansare de carte „Personalităţi de pe Valea Zeletinului”, elevii de liceu sunt îndrumaţi în realizarea temelor la bibliotecă, a fost evidenţiat un moment în care o avocată a mulţumit pentru ajutorul acordat în documentarea pentru un proces.

La Palanca s-a primit ca donaţie 94 de cărţi iar elevii au fost ajutaţi în explorarea calculatoarelor din dotare.

Biblioteca din Tg. Ocna are o colaborare fructuoasă cu Grădiniţa Piticot, La Sănduleni, dna bibliotecară Lungu are o îndelungată exprienţă în domeniul tradiţiei populare prin şezătorile organizate şi unde s-a editat un album cu tradiţii româneşti. Un rol important în abordarea subiectelor l-a avut şi fiul acesteia, creatorul popular Marian Lungu, prezent la întâlnirea bibliotecarilor.

Biblioteca din Caşin a adus în atenţie o donaţie importantă de care au beneficiat precum şi implicarea în manifestările prilejuite de Zilele Caşinului. De o donaţie importantă, de peste 1.200 de cărţi, a beneficiat şi biblioteca din Tg. Trotuş.

Biblioteca din Blăgeşti a fost privilegiată prin inaugurarea unui nou sediu, donaţia de peste 2.000 de cărţi purtând de acum încolo un nume important al literaturii româneşti, Ion Creangă.

Trecerea în revistă a activităţilor, evenimentelor şi performanţelor bibliotecarilor băcăuani a fost completată cu evidenţierea interesului acordat de către aceştia prin urmarea cursurilor profesionale, înlăturarea inhibiţiilor în abordarea proiectelor culturale precum şi evidenţierea vizitele profesionale la bibliotecile din alte judeţe sau la bibliotecile din judeţul Bacău cu performanţe deosebite.

Evenimentul a fost completat cu lansarea cărţii „Jurnal duhovnicesc” - vol.2 de Arhimandrit Paulin Lecca,  şi a cărţii „Ocultismul, faţa întunecată a monedei” de Sorin Gabriel Ailenei - prezent la lansare, în recenzia editorului acestor cărţi, bunul nostru coleg, prieten şi mentor dl Ioan Enache indeaproape secondat, cu delicatete, de catre sotia sa.

A urmat un alt moment frumos, pe fundalul expoziţiei de artă naivă a deja celebrului pictor -ţăran şi proaspăt venerabil-student Ioan Măric, în prezentarea făcută de către criticul Iulian Bucur a creaţiei pictorului şi cărţii-album "De la lume adunate …"  prezente în vernisaj alături de autorul lor. La final Ioan Măric ne-a impresionat cu un discurs simplu, de suflet şi cu promisiunea că se va gândi la un tablou cu un car plin cu bibliotecarii prezenţi în sală. Îi mulţumim şi îl aşteptăm, chiar la Oneşti, aici unde, aşa cum ne-a spus, are amintirea unei expoziţii reuşite!

În spaţiul în care ne-am întâlnit am fost înconjuraţi de tradiţia populară, începând cu expoziţia de pictură naivă a dlui Ioan Măric unde satul românesc era prezent cu bune şi rele, în ton umoristic, până la expoziţia de port popular "Panza intre ite si spata", a colegei noastre Felicitas Farcas Lohan care ne-a arătat cum se ţese la război o ie, o fota din zona în care locuieşte prin exemplificare vie deoarece a adus în spaţiul Bibliotecii Judeţene războiul de ţesut şi printr-o reprezentare ppt la care a fost acompaniată muzical , la vioară, de către fiica sa. O felicităm pe ... Felicitas pentru tonus, idei şi exuberanţa pe care nu trebuie să şi-o înfrâneze.

O altă expoziţie cu costume populare din zona Bacău, "Portul autentic romanesc", a fost cea a lui Marian Lungu, fiu de bibliotecar, recunoscut pe plan naţional şi internaţional drept un valoros creator popular şi care ne-a făcut o prezentare a lucrărilor, tehnicilor dar şi a modului de documentare în acest domeniu care începe să fie pus în valoare. Tinereţea lui Marian dă speranţe şi încredere într-o revenire la adevăratele valori morale şi tradiţii ale poporului român.

Întâlnirea bibliotecarilor băcăuani a fost un alt început, un început al unei revitalizări a colaborărilor dintre noi, al respectului reciproc şi stimulării creativităţii.

Până anul viitor, spor in toate si la carte!

Doina Lili Bălcănaşu – bibliotecar 

DRAGA MEA PRIETENĂ!

Un apelativ prin care Mihaela m-a consemnat încă de la primul contact virtual, după întâlnirea noastră de la Conferinţa Naţională Biblionet din 2013 de la Bucureşti.

Ne-am împrietenit la o întâlnire profesională şi am continuat în mediul virtual, acolo unde Mihaela este foarte activă şi unde, luând iniţiativa, mi-a dăruit o poezie. Poezie pe care mi-a dăruit-o cu generozitatea unui creator care debordează de imaginaţie şi har artistic.

M-a surprins plăcut chiar dacă poezia era tristă, dându-mi seama doar ca cititor de poezie, că este un poet deja format:

M-am întâlnit cu timpul

M-am întâlnit cu timpul într-o seară.
Fuma secunde-uşor, fără regret
Şi mesteca minutele,-ntr-o doară
Uitându-se, la mine prea discret.

Eu am pierdut şi zilele din mână
Pe caldarâm mergeau ceasuri tăcând
S-a aşezat, în plete, noua brumă
Când l-am simţit, spre mine-ncet, urcând.

Mătasea lui, când m-a atins pe faţă
În suflet, picurându-mi nostalgii,
Am vrut, să-nnod atingerea...cu-o aţă
Dar am aflat că pleci fără să vii.

M-am întâlnit cu timpul într-o seară.
Purta pe braţe toamna, grea cu ploi,
I-am spus, de tine, simplu, într-o doară
Şi mi-a trimis îngheţul dintre noi.

Eu i-am postat pe blog, pe pagina “Cutia cu poezii” această primă poezie, apoi altele, invitând-o totdată să ne facă o vizită. Am convenit că cel mai potrivit moment ar fi ... toamna.

Sunt câteva coincidenţe care ne-au legat sufleteşte. Primul ar fi că amândouă iubim toamna, toamna în care mie îmi place să respir şi din care Mihaela nu mai conteneşte a se inspira. Culorile toamnei pe care eu le vizualizez şi le imortalizez, uneori, fotografic, ea le împleteşte în versuri.

Mai avem şi alte lucruri în comun înafară de profesia de bibliotecar şi modul în care ştim să ne-o onorăm.

De exemplu pisicile: eu mi le fotografiez, Mihaela le dedică poezii.

O altă coincidenţă frumoasă a fost apropierea Mihaelei de descendenţii familiei Chrissovelony, familie de bancheri-aristocraţi care a impus ca un punct de reper localitatea Ghidigeni în perioada interbelică, conacul acestei familii fiind un loc de refugiu dar şi de întâlniri ale aristocraţiei româneşti şi chiar a capetelor încoronate ale României din acea vreme.

Jean Chryssovelony – „o inteligenţă sclipitoare, creator, finanţator şi preşedinte al formaţiunii de transporturi automilitare „Regin Maria” în timp de război fiind prieten cu Maruca Enescu (Maria Cantacuzino-Enescu) este prezent ca însoţitor al acesteia în drumul spre Tescani în volumul „Lumini şi umbre” (Oneşti: Aristarc, 2000), pe care biblioteca noastra îl deţine, şi pe care i l-am împrumutat acum ceva timp spre documentare Mihaelei. Mihaela Gudană fiind cea care a realizat în anul 2014 Monografia comunei Ghidigeni ( Editura Armonii Culturale din Adjud).

Armonia culorilor toamnei sigur ne v-a urmări relaţia de prietenie şi ne v-a oferi şi alte momente de revelaţie artistică.

Una din poeziile dăruite de către buna mea prietenă va este o poezie în care mă regăsesc, acum în toamnă şi din dorinţa reîntregiri familiei mele formate din două suflete pereche:

Toamna noastră

Privind în urmă, vara, ne părăseşte tristă,

Lăsând într-o poveste toţi macii din iubiri,

Cuvintele alese din amintiri rezistă

În valul nebuniei, descoperind simţiri.

Azi, vine toamna noastră, cu soarele în suflet,

Să ne îmbrace galben când împărţim priviri

Ne căutăm prin lume cu ruginiu în plânset

Dar ne-om găsi în ploaie, făcând mărturisiri.

Lăsăm în urmă timpul şi împărţim azi toate

Când ne cuprinde toamna, nu ne găsească trişti!

Suntem doi şi-mpreună iubim doar cât se poate

Şi-aud cum depărtarea îmi strigă că exişti.

Îți dăruiesc o toamnă, cu tot ce ea înseamnă

Prin anii vieţii noastre adie vântul nou,

Iubirea noastră mare în anotimp ne cheamă,

Să retrăim o vrajă adusă de-un ecou.

Invitaţii Mihaelei au fost alţi doi buni prieteni, poeta Elena Spiridon şi prozatorul Dan Hăşdean. Aceştia chiar dacă până acum s-au întâlnit, şi-au împărtăşit artistic exprerienţa şi talentul doar în mediu virtual, au reuşit prin întâlnirea din 23 octombrie în Aula Bibliotecii oneştene, să demonstreze că utilizând orice mijloc de exprimare nu poate fi decât benefic pentru actul artistic.

Şi cum să nu fie benefic atunci când în sală, pe lângă prietenii dragi ai bibliotecii au fost prezenţi tinerii. Unii dintre ei fiind protagoniştii unor recitări extrem de reuşite din poezia Mihaelei Gudană.

Sensibilii noştri recitatori, Ana Maria Vieru, Elena Bulai, Rareş Niculescu (CN „Grigore Moisil”, mulţumim dnei profesoare Gabriela Gârmacea pentru interesului acordat evenimentului bibliotecii) şi Paula Toderaşcu (CN „Dimitrie Cantemir” - voluntar în cadrul bibliotecii) au dat dovadă şi de implicare în reprezentaţia scenică, fără inhibiţii ci doar pătruşi de emoţia din poezia alesă spre a fi recitată.

Un alt internaut poet, dna profesoara Mariana Bendou fiind prezentă la eveniment a ţinut să-şi exprime impresiile, dânsa făcând o invitaţie la Clubul Expresia ideii celor trei scriitori.

Fiecare dintre cei care au intervenit în cadrul evenimentului a fost determinat să recite poeziile prezente în vomulul „Locuiesc în tine” al Mihaelei, emoţionaţi de profunzimea sentimentelor exprimate, inspiraţi fiind de culorile toamnei în care „cresc frunzele” în „culori de suflet”.

Doina Lili Bălcănaşu - bibliotecar

Mihaela Gudană s-a născut pe 1.05.1969 în orașul Tecuci, jud. Galați. Locuieşte în comuna Ghidigeni, judeţul Galaţi.

Din noiembrie 1993 până în prezent este bibliotecar la biblioteca din localitate.

A absolvit Facultatea de Litere a Universității “Dunărea de Jos” Galați.

A lucrat timp de trei ani la culegerea datelor pentru realizarea Monografiei comunei Ghidigeni, lucrare ce a vazut lumina tiparului in luna aprilie a acestui an la Editura Armonii Culturale din Adjud.

A început așa-zisa viață literară în anul 2011, la îndemnul unui prieten poet, după ce, în anii tinereții scria poezie, fără să aibă curajul de a publica.

A debutat în Revista culturală “Axis Libri”, brand cultural gălăţean, apoi, a publicat periodic în revista “Asociaţia”, buletinul informativ al Bibliotecii Judeţene “V.A. Urechia” Galați.

A publicat poezii în :

• Antologia “Confesiuni în virtual”, lucrare apărută cu sprijinul administraţiei site-ului literar Confluenţe lirice, la Editura Pim.
• Antologia lirică ”Ceasuri de mătase”, Editura “Armonii Culturale, Adjud, 2013”. Menționez că la această antologie am lucrat cu drag, deoarece am fost coordonatorul lucrării.
• Revista “Negru pe alb” dar şi poezie pentru copii, în cea care se numeşte “Castelul fermecat”. Aceste două reviste apar pe site-ul Negru pe alb, atât on line cât şi în format tipărit.
• Revista “Tecuciul literar artistic”, nr. 37/ octombrie 2013, revistă de cultură, opinie și informare, lucrare aflată sub îngrijirea poetei Eleonora Stamate.
• Buletinul informativ pentru bibliotecile publice din județul Galați, nr. 3/ septembrie 2013.
• Revista “Cervantes” ,Revistă internațională de cultură, nr. 11/ noiembrie 2013 și nr. 12/ ianuarie-februarie 2014
• Revista „Boema” Revistă literară, apare sub egida Asociației Scriitorilor pentru Promovarea Realizărilor Artistice
• Antologia “Lira de foc”, Editura InfoRapArt, Galați, mai 2014.

• Realizează articole pentru buletinul informativ al Asociaţie ANBPR, filiala Galaţi, şi deasemeni publică poezii în această publicaţie.

Volume personale:

- Volumul de poezii „Locuiesc în tine”, Editura Armonii Culturale, Adjud, aprilie 2014;

- Monografia comunei Ghidigeni, Editura Armonii Culturale, Adjud, aprilie 2014;

Activează şi pe alte site-uri de cultură şi artă: Negru pe alb, Confluenţe lirice, Cleopatra, Esenţe, Armonii culturale, Cafeneaua literară, Amprente literare.

Activează în următoarele grupuri deschise pe site-uri literare: Arta conversaţiei, Cervantes – RevistăInternaţională de cultură, Celemaifrumoasepoezii de dragoste, Arta poetică, Grupul celor şapte, BVAU, De dragoste- muzică şi poezie, Poezie, Fii Galaţiului de pe alte meleaguri, Scriitorii de azi, Grupul meu de poeţi, Poezia de suflet , Popas pentru suflet şi altele. 

Elena Spiridon este născută la data de 12 februarie1964 în localitatea Flămânzi, judeţul Botoşani. Toată copilăria a fost sub semnul muncii și ştrengăriei .

Școala Gimanzială a făcut-o in localiatea natală. Între anii 1978 şi 1982 urmează cursurile Liceului Pedagogic Botoşani. În 1986 se stabileşte prin casătorie în localitatea Şinca Veche, Braşov, unde lucrează ca învățător, apoi profesor. Urmează cursurile Universităţii Transilvania, institutor-desen, apoi facultatea de psihologie ,,Spiru Haret”-Braşov și masterul în consiliere psihopedagogică tot la Universitatea Transilvania

Debuteză în revista,,Familia” din Serbia în nr.56 din 2010 cu poezia ,,Prin gaura cheii”. Continuă să publice în această revistă care are difuzare în 20 de ţări, pănă în ziua de azi. De asemenea publică în revistele online ,, Esenţe”, ,,Negru pe alb”, ,,Confluenţe româneşti”, ,,Confluenţe lirice”, ,,Rețeaua literară”. A fost cooptată în proiectul revistei ,,Singur” ,, Întoarcerea poetului risipitor”, unde a reușit să scoată primul volum de versuri ,,Desculță-n rouă”, editura Singur, Târgoviște, ianuarie 2013.

Are poezii în antologia ,,Cărticica de Crăciun”, ed. Maria Cristina, 2011, ,,Rugă fără sfârșit- cel mai lung poem pentru cartea recordurilor”, ed. Națiunea , 2012”, ,,Cărticica cu ghicitori”,

ed. Armonii Culturale, 2012, ,,Antologie de ...râsoterapie”, ed. Armonii Culturale, 2013, ,,Ceasuri de mătase”, ed. Armonii Culturale, 2013,Antologiile revistei ,, Singur” 2014 ,,Poezii pentru mama”(carte în curs de tipărire) şi online ,,Bucuriile iernii”, pe site-ul ,,Negru pe alb”, ,,Esenţe”.

Activitate publicistică:

Este redactor la revista ,, Familia”- Serbia (corespondent România), ,,el, învățătorul”, şi cea pentru copii ,,Castelul fermecat” ( revistă în parteneriat cu ,,Florile Dalbe”,R. Moldova) şi ,, XMagic”. De asemenea publică în revistele ,,Peniţa de aur”, ,,Dor de Dor”, ,,Singur”,,,Luceafărul”

Premii:

Premiul I pentru poemul ,, Copilul meu” în cadrul Concursul Internațional Vasile Pogor , ,, Învingător prin artă” Iași, 2012.

Premiul I pentru lucrarea ,,Descultă-n rouă” Concursul Internațional Vasile Pogor ,, Învingător prin artă” Iași, 2013.

În 2011 primește Premiul II cu poezia ,,Pământule, frate bun” la Simpozionul Internațional Vasile Pogor, Iași ,,Verde inseamnă viață”.

Premiul II- Concursul național de reviste, Iași 2014

Premiul III – Concursul Smile21 ,, Timpul iubirii- Prieteni de suflet”, 2013

Mențiunea II- Concursul Național de Poezie ,,Dor de dor”, Călărași, 2013

Menţiune – Consursul Internaţional ,,Dor de Eminescu”, 2014

Mențiunea I- ,,Dropia de aur”- Dor Mărunt , 2014

Crezul ei este preluat din crezul lui Brâncuşi, adica limpezirea operei" pentru că ceea ce este real nu este forma exterioară, ci ideea, esenţa lucrurilor". De asemenea este fascinată de filozofia perpendicularei.

Prozatorul Dan Hasdean s-a nascut in localitatea Sticlăria, jud, Iasi, la data de 15

 august 1962. De 14 ani locuieste in Grecia, la Atena, impreuna cu familia.

Facand parte din colectivul redactional al publicatiei on line cu caracter generalist

 Optimal Media, si editata de Compania Optimal Media Solution, desfasoara o 

activitate publicistica bogata de-a lungul timpului.

Scrie si literatura pentru copii, colaborand intens cu portalul Literatura Copii, fiind un

 apreciat al acestora.

Dupa mai multi ani de lucru, ani in care asterne pe hartie cateva romane, si le pastreaza aproape de sufletul sau, in cele din urma, sfatuit de cativa preteni apropiati, se hotaraste sa trimita la tipar primul volum, cel ce a vazut lumina anul acesta, la Editura Zorio.

Din cele cinci carti terminate selecteaza dupa cum simte, pe cea care a fost mai aproape de sufletul domniei sale. Este vorba despre volumul de povestiri si amintiri in care scrie despre locurile natale, despre copilarie si vremuri trecute, volumul fiind intitulat foarte sugestiv “Locul in care intorc ulii”, ce va fi lansat la Targul de carte Gaudeamus, la Bucuresti in luna noiembrie. Dar cartea deja se afla la raftul librariei Eminescu din capitală.

Se afla in lucru, intr-o faza de inceput, un roman ce va fi realizat in colaborare cu doamna Mihaela Gudană, astfel, opera avand un autor colectiv. 

POVESTEA UNUI ATELIER DE VACANŢĂ

Atelierul de limbă germană:

 STUDIU, LINIŞTE, DORINŢĂ ŞI PERSEVERENŢĂ !

Am vrut ceva inedit pentru vacanţa de vară a anului 2014. Am vrut ceva inedit pentru copiii care vin în Biblioteca „Radu Rosetti”.

Am promovat ideea acestui atelier la şcolile din oraş. De teama unei nereuşite am făcut înscrieri pentru a vedea dacă sunt doritori iar surpriza plăcută nu a întârziat să apară. 83 de elevi şi-au anunţat participarea la acest atelier.

Deşi au fost în vacanţa de vară, unii elevi nu au renunţat la studiu, caiet, pix şi au ales în această vacanţă atelierul de limbă germană.

Atelierul s-a desfăşurat în lunile iulie şi august, timp în care am învăţat: reguli de pronunţie, formule de salut, de prezentare, numeralul cardinal şi ordinal, să spunem cât este ora, zilele săptămânii, lunile anului, anotimpurile, conjugarea verbelor la modul indicativ, despre familie şi membrii ei şi la cererea cursanţilor...despre fructe.

Dacă am reuşit să stârnesc curiozitate, să alimentez dorinţa de a învăţa o limbă străină şi am sădit perseverenţa în studierea ei, atunci scopul meu a fost atins, iar Biblioteca oneşteană şi atelierul ei de de limbă germană şi-au îndeplinit misiunea.

Pentru mine, Diana Diţu, coordonatoarea acestui atelier, copiii înscrişi în acest atelier au fost şi sunt speciali. Am întâlnit copii dornici să înveţe chiar şi în vacanţă. M-am regăsit în chipul unora şi în curiozitatea şi ardoarea altora de a învaţa lucruri noi. Numarul lor constant mi-a demonstrat că acest atelier a fost dorit şi interesant. S-au perindat mulţi copii la acest atelier însă 20 dintre ei au rămas fideli limbii germane în fiecare zi de luni din săptămână. Ştiu că pentru aceştia din urmă limba germană va fi o pasiune pe care şi-o vor cultiva cu plăcere de-a lungul vieţii. Asta e cea mai mare mulţumire a mea. Celor care au participat la acest atelier le spun

Ich freue mich dich kennenzulernen

şi asa cum unii dintre ei imi spun cand ma zaresc prin oraş

Guten Tag,

le spun şi eu la finalul atelierului de vacanţă

Auf Wiedersehen şi Bis nächtes Jahr!

Diana Diţu – bibliotecar-arhivist

Cahul...la Oneşti

Într-o frumoasă şi toridă zi de august am avut parte de o experienţă deosebită, care ne-a onorat şi ne-a emoţionat în egală măsură. Un grup de bibliotecari din raionul Cahul (conduşi de Rodica Dermenji – director Biblioteca Publică Raională Cahul, Petru Botezatu – doctorand, Şef serviciu Cultură, Tineret şi Sport, Ana Caraman – specialist muzee, patrimoniu), "a ars" distanţa care ne separă pe hartă şi a venit să ne cunoască, într-o vizită de documentare dar şi pentru un schimb de experienţă pentru că, aşa cum spunea Grigore Vieru, "Degeaba a venit libertatea dacă fraţii nu se cunosc între ei". Discuţiile s-au închegat imediat, chiar dacă ne aflam la prima întâlnire şi asta pentru că pe toţi ne leagă acelaşi lucru: dragostea pentru cartea care-i "ca o dezmierdare", aşa cum este percepută ea  la Biblioteca Publică din satul Crihana Veche (bibliotecar, Maria Cudlenco), raionul Cahul.

           

Am început prin a le prezenta colegilor noştri din sudul Basarabiei biblioteca oneşteană şi un scurt istoric, activităţile şi serviciile de care beneficiază utilizatorii noştri. După vizitarea bibliotecii ne-am retras pentru un colocviu "simbolic, dar plin" de impresii. Fiecare dintre bibliotecarii-musafiri  au vorbit cu dragoste despre bibliotecile şi utilizatorii pe care-i deservesc. Aşa am aflat că Biblioteca Raională Cahul este centru metodic pentru cele 47 de  biblioteci publice din raion: Biblioteca Raională şi 4 filiale amplasate în oraşul Cahul, 43 de biblioteci publice în localităţile rurale, din care 3 biblioteci pentru copii. Din cele 47 de biblioteci publice, 5 fac parte din Programul Novateca - The Global Libraries Program in Moldova, program realizat cu suportul Fundaţiei Bill & Melinda Gates, USAID, IREX şi Microsoft, cu o durată de cinci ani şi care are scopul de a facilita accesul populaţiei din Republica Moldova la mijloacele tehnologiei informaţionale, prin intermediul reţelei existente de biblioteci publice, transformându-le în instituţii comunitare active (este varianta basarabeană a Programului nostru Biblionet). Ca şi noi, au o paletă largă şi diversificată de activităţi,  încercând să acopere o mare parte din necesităţile culturale ale cahulenilor.

           

Timpul, după ce că a fost insuficient, s-a mai scurs şi pe nesimţite astfel încât, la finalul vizitei, ne-am trezit că deşi aflasem câteva lucruri despre colegii noştri cahuleni parcă nu era totuşi suficient... Însă ne-am despărţit cu promisiunea că vor reveni la toamnă într-o vizită tot... "simbolică"  dar mai hrănitoare spiritual...

           

Drum bun, dragii noştri şi vă aşteptăm cu mult drag şi cu inima deschisă oricând veţi simţi că dorul de noi vă dă  ghes să ne călcaţi pragul "casei"!

                                                                                            Bibliotecar, Mihaela Grigoraş