sâmbătă, 26 februarie 2011

Un mesaj de la Bibliotheca Alexandrina si un remember al unei intalniri unice


O biblioteca aparata de tineri si oameni care au inteles importanta acestei institutii, intr-o tara in care saracia lucie este o caracteristica generala. Sa speram ca toti au inteles ca mai presus de mandria de a fi egiptean au de asumat  si un trecut  glorios in tara  faraonilor intelepti si a marii biblioteci alexandrine, leagan al civilizatiei.
Va promiteam data trecuta ca va voi povesti cate ceva din vizita mea la biblioteca din Alexandria- Egipt. O voi face acum cu atat mai mult cu cat am primit un mesaj de multumire  de la dna Mona El Nashar, pentru simplul gest de a ma fi gandi la ei in aceste momente de rascruce.
 Multumesc pentru placutele tale cuvinte, suportul si articolul despre BA.
Imi amintesc de intalnirea cu tine  si sunt convinsa ca intr-o zi, te vei reantoarce la BA si in Egipt care este in curs de a face uriase schimbari nemaintalnite in istoria sa.
Pana la o viitoare intalnire toate cele bune si iti multumim inca o data.
Calde salutari,
Mona El Nashar
Deputy Director
Public Relations & International Contacts Dept.
Bibliotheca Alexandrina
Veti descoperi pe parcursul lecturarii de ce consider o onoare acest raspuns venit de la un oficial al unei unei institutii importante pentru lumea noastra bibliotecareasca.
Sa purcedem la drum:
                                       

Bibliotheca Alexandrina (BA)

Am avut şansa să vizitez un oraş milenar în căutarea celei mai vestite biblioteci din lume.  
Alexandria, oraş cu o vechime de 2.300 de ani, infiinţat de Alexandru cel Mare .
Al doilea mare oraş din Egipt după Cairo, cu o populaţie de 4 milioane de locuitori, are o întindere maritimă de 30 km de-alungul căreia poţi admira Mediterana dar şi conglomeratul arhitectural (nou-vechi, ingrijit-decăzut) de pe faleză sau poţi călători cu taxiul, liniştit, dacă ai negociat în prealabil, în simfonia claxoanelor pe post de semnalizatoare auto.
Oraş fermecător prin oamenii săi, mereu disponibili şi politicoşi dar şi prin arhitectura uluitoare ce ascunde gloria oraşul vechi.  Arheologia alexandrină se descoperă odată cu lucrările urbanistice însemnate.
Localizarea Farului, Bibliotecii sau Museionului este sub apă prin scufundarea unei fâşii de litoral  dar se mai pot vizita încă Serapeumul cu marea sa coloană a Pompeiului din granit roz de 25 m, cu sfincşii ptolemeici precum şi câteva edificii răspândite prin oraşul modern: Amfiteatrul Roman (descoperit in1964), Catacombele Romane (cel mai mare cimitir roman din Egipt extins pe trei nivele săpate in rocă, datând din secolul al 2 lea e.n).
Oamenii şi evenimentele care au asigurat nemurirea oraşului nu au fost puţine:
Alexandru cel Mare, întemeietorul oraşului, nu şi-a vazut niciodata metropola construita. Mormântul său se află, pierdut, sub fundaţiile modernei Alexandria.
Ptolemeu, general macedonean din armata lui Alexandru, prezent la fondarea Alexandriei, transformă oraşul în capitală, dându-i strălucire şi întemeind o dinastie ce a durat 300 de ani.
Ptolemeu este cel care pune bazele Museionului şi vestitei Biblioteci Alexandrine. Primii doi Ptolemei au avut ideea construirii vestitului far de pe insula Pharos (una din cele 7 minuni ale lumii) între  285-246 î. Hr. A servit ca far până în secolul al XIV-lea când un ultim cutremur l-a distrus. In 1480 pe locul lui a fost construit un fort islamic numit Fortul Qait Bey folosit in scopuri militare. Recent, oamenii de ştiintă au găsit părţi din far, scufundate, pe care le-au adus la suprafaţă ca să le studieze.
În anul 51 î. Hr. în Alexandria a fost încoronată ca regină Cleopatra a IV-a, în vârstă de 17 ani, în urma intrigilor din Senatul Roman dar şi datorită relaţiilor avute cu Cezar şi Marc Antoniu. În Serapeum, cu o colecţie de 700.000 de manuscrise primite de către Cleopatra de la Marc Antoniu s-a întemeiat o a doua bibliotecă alexandrină care a fost distrusa apoi de o revoltă creştină. Cât a trăit ea, Alexandria şi-a păstrat autonomia, ulterior devenin oraş roman. Astfel Alexandria devine capitala intelectuală a creştinismului, noua mişcare religioasă.
Conflictul biserică-stat, izbucnit în secolul al IV-lea, în timpul domniei lui Diocleţian, a dus la demolarea bisericilor, destituirea oficialilor creştini şi înrobirea celorlaţi.
În anul 641, Alexandria cade în mâinile generalului arab Amr care a năvălit în Egipt cu 3.500 de călăreţi beduini.
Noua religie, islamul, intră în conflict cu cea creştină dar şi cu Alexandria păgână.
Cu toate că cele două biblioteci au fost acuzate de arabi ca fiind distrugătoare ele au fost arse din temelii de către creştini şi păgâni în timpul războaielor lui Cezar.
Sub stăpânire araba Alexandria decade treptat dar mai ales după invazia francilor în 1365 când toate clădirile publice sunt distruse şi luaţi în sclavie peste 5.000 de oameni.
Alexandria modernă datează din secolul al XIX-lea începând cu domnia lui Mohamad Ali, sub domnia căruia s-a introdus industria bumbacului şi a fost  construit canalul Mahmudiyyah care leagă Alexandria de Nil şi regiunile din interiorul Egiptului.
Sfârşitul secolului XIX sporeşte comerţul cu bumbac, oraşul se modernizează atrăgând astfel o infuzie de greci, italieni, francezi, şi englezi.
Revoluţia din 1952 a dus la expulzarea majorităţii străinilor, confiscarea şi naţionalizarea afacerilor.
 Trebuie să ai cunoştinţe de istorie şi imaginaţie pentru a descoperi gloria apusă a oraşului, acum decăzută, sau să ai veleităţi de adevărat detectiv şi să nu te bazezi pe disponibilitatea locuitorilor pentru a descoperi locuri demult distruse. Pentru că toţi care au trecut prin acest oraş întâi  au distrus ca apoi sa construiască din aceeaşi dorinţă de asigurare a nemuririi întâlnită şi perpetuată de la civilizaţia egipteană.
Dar scopul meu, ca bibliotecar, a fost să descopăr noua bibliotecă alexandrină.
Am avut fericita ocazie să ajung, ca persoană particulară, într-un oraş care înafară de reperele şi încărcătura istorică nu îmi spunea decât că acolo pot vizita o bibliotecă născută din ... spuma mării, precum Afrodita. Nu m-am inşelat nici asupra locului şi nici asupra frumuseţii.
                                

Ce ştiam despre vechea bibliotecă?
Că este fondată de Ptolemeu I Soter în anul 290 î. Hr şi că era locul de întâlnire a celor mai luminate minţi ale timpului care aveau activitatea în templul muzelor, Mouseion. Acesta a fost primul centru de cercetare din lume, şcoală academică la care era anexată biblioteca.
 Biblioteca deţinea peste 700.000 papirusuri semnate de iluştri savanţi
Aici au fost colectate manuscrise din întreaga lume, au fost atraşi cercetători. Aici s-a tradus Vechiul Testament de către cercetătorii evrei în limba greacă. Tot aici, Euclid a lucrat la principiile geometriei iar  Eratostene a determinat că Pământul este rotund şi a calculat diametrul acestuia de 12.560 km, cu o eroare de doar 8 km.
De-alungul timpului cultura alexandrină a evidenţiat combinaţia dintre geniul culturii elenistice, gloria Egiptului antic şi cultura asiatică.
 Înarmată cu îndrăzneala bibliotecarului oneştean am demarat o scurtă corespondenţă, ulterior bazată şi pe un schimb de documente specifice fiecărei biblioteci, cu dna Mona El Nashar, Deputy Director Public Relations&International Contact de la Bibliotheca Alexandrina în urma căreia am fost invitată  să fac un tur de vizitare destinat doar bibliotecarilor.
                                       


Astfel am fost insotita de Sherinne Raghab, bibliotecar de referinţă, ghidul meu prin toată biblioteca.
     Am purtat discuţii interesante în sectorul colecţiilor speciale unde am întâlnit-o pe  Rabha al Awwa ce are ca idol pe Nadia Comăneci.         

Totodată mi-a fost mijlocit un  stagiu  de o zi la departamentul catalogare electronică condus de amabila Gina Younis.
            

Vă voi prezenta ce am văzut, mai mult din perspectivă tehnică, lăsându-vă să îndrăzniţi, să puteţi sau să visaţi.
                             «  Ziua de ieri m-a zămislit.
                                 Iată-l pe Astăzi
                                 Eu creez Ziua de Mâine »
Acestea sunt cuvintele spuse de  preotul-recitator al Cărţii Morţilor din Egiptul faraonilor şi care sunt potrivite pentru ceea ce am vazut:
                                noua bibliotecă alexandrină 
Situată în estul Alexandriei, mărginită de Marea Mediterană şi Complexul Universitar, este orientată spre peninsula Silsilah şi situată pe locul vechii biblioteci şi a palatului lui Ptolemeu.
               
În suprafaţă totală  40.200 m2, este un complex arhitectonic unit printr-o piaţetă şi format din 3 clădiri :
-              Biblioteca, structurată pe 7 nivele în suprafaţă totală de 85.405 m2.
-              Planetarium cu 99 locuri şi Exploratorium în suprafaţă de 1.400 m2
-              Centrul de conferinţe, structurat pe 7 nivele,în suprafaţă de 12.428 m2, sala mare : 1.630 locuri.
Măslinul, simbol al vieţii şi păcii în antichitatea greacă, prezent şi în templul închinat zeului Ra din perioada lui Ramses al II-lea este plantat în  piaţeta ce leagă cele 3 mari construcţii, reprezentând un puternic simbol  al păcii, toleranţei şi înţelegerii.
Biblioteca însăşi este construită cu foarte mare disponibilitate spre simboluri : un disc urias (acoperiş al bibliotecii), reprezentând răsăritul strălucitor al soarelui, ieşind uşor din apa Mediteranei, amintind de Ra, zeul egiptean al soarelui. Din acest disc de sticla lipseşte un sfert, « sfertul academic », ca o întârziere la întâlnirea cu noi, cei de acum, a vechii biblioteci şi a Museionului.
Pe discul imens fiecare geam are forma unui ochii cu pleoape ca o eternă năzuinţă spre lumină şi înţelepciune a celor care studiază  aici.
Jumătate din disc iese din apa care îl mărgineşte simbolizând renaşterea vechii biblioteci.
Podul pietonal care face legătura bibliotecii cu zona Universităţii şi Mediterana îţi dă posibilitatea să admiri arhitectura complexului dar şi panorama mediteraneană către vechiul port.            
Zidul imens ( cel mai mare ranfors circular din lume, 160 m) care mărgineşte discul ieşit din apă ,construit din 6.000 de blocuri de granit verde ( piatra de construcţie a existenţei infinite în timp a Egiptului faraonilor) are inscripţionate litere din scrierea manuală a 120 de limbi.
Inutil de amintit că simbolurile nu se opresc aici.
                            
Interiorul proiectat în formă de cascadă în trepte, treptele reprezentând fiecare un nivel al construcţiei dar şi câte un domeniu biblioteconomic.
Interiorul mărginit în zonele vizibile de pereţi în culoarea mării dându-ţi impresia că te afli într-un acvariu imens. Plafonul de sticlă este sprijinit pe coloane reprezentând lotuşi, simbol al renaşterii la vechii egipteni, unele dintre ele, prin dimensiuni de 18 m, creâd impresia că te afli într-o catedrală a cărţii.
                                      
Fiecare nivel interior  structurat în serviciu de informaţii şi sală de lectură are şi specificul său, astfel :
Primul (B4) :   - « rădăcinile cunoaşterii » : cu volume din domeniul  filosofiei, religiei, istoriei, geografiei , caligrafiei precum şi hărţi.
Al 2-lea (B3) : - literatură şi poezie
                       - Sala Taha Hussain: spaţiu generos pentru persoanele cu probleme de vedere: 50 m2 (aici utilizatorii au  acces la toată baza de date, accesând prin tastatura Braille, sau  căutând în OPAC, pot selecta materialul dorit care se scanează şi poate fi introdus pe calculator, conţinutul acestuia  fiind citit de către un voluntar utilizatorului, în sală sau individual, în spaţii special amenajate, totodată se poate utiliza şi un computer special care dă posibilitatea utilizatorului să audieze la căşti textele solicitate, muzică).
Al 3-lea (B2): - artă şi cultură
                       -secţie cu materiale audio-video (cu spaţii de audiţie şi cinemateci la care se adaugă sălile de colocvii) ; resursele electronice : utilizează copierea documentelor din 1996 până în prezent ; conţine 100 terabyts , echivalentul a 10 milioane de pagini, 2000 ore video-news, 1000 filme documentare
Al 4-lea (B1) : - generalităţi
                       - săli de expoziţii şi muzee într-un cadru de excepţie  (Muzeul de antichităţi, Muzeul manuscriselor, Expoziţia  Shadi Abdel Salam, Expoziţia  de fotografii « Impresii din Alexandria »)
                        - Spaţiul destinat manuscriselor şi cărţior rare  cuprinde aproximativ 1000 de exemplare, parte din ele unice. În acest sector se  găseşte şi sala de studiu Carte rară unde se pot studia publicaţii dinainte de 1930, facsimile printate, ediţii princeps şi cărţi cu autograf dar şi sala de studiere a manuscriselor, documentelor, periodicelor şi colecţiilor speciale microfilmate, multe donate de Spania, Turcia şi Franţa.
Biblioteca Alexandrină face parte din programul naţional de depozitare a valorilor Egiptului.
                       - periodice UN şi EU
Al 5-lea (E) :   - ştiinţe sociale şi drept
                       - arhiva Internet
                        - zona de intrare din spaţiul exterior (aici se află balconul în formă triunghiulară din sticlă, destinat vizionării interiorului bibliotecii de către  vizitatori, numit « triunghiul lui Callimachus » în onoarea marelui poet elen care a creat organizarea pe subiecte şi autori a bibliotecii antice, numit şi « tatăl bibliotecilor ştiinţifice »)
Al 6-lea (F1) : - ştiinţe naturale
                       - intrare spre săli de studii şi cercetare
                       - intrare la biblioteca pentru copii (5-11 ani)
                       - intrare la biblioteca adolescenţilor ( 12-17 ani)
                       - sala pentru Asociaţia prietenilor Bibliotecii alexandrine
Al 7-lea (F2) : - dedicat tehnologiei
                       - 2 spaţii cu săli de seminar
                       - Legătura cu administraţia
Serviciile BA :
Serviciul de recepţie şi vizitatori localizat în foaierul bibliotecii. De aici, bibliotecarii de referinţă, în Hall of Fame, îndrumă şi explică vizitatorilor trecutul şi renaşterea Bibliotecii Alexandrine precum şi eforturile de proiectare şi construire a noii biblioteci, activitatea întregului complex cultural.
Serviciul Informaţii prezent pe fiecare nivel oferă posibilitatea accesării simultane de către 2000 de utilizatori a colecţiilor bibliotecii oferind  cel mai vast spaţiu de lectură din lume la care se adaugă şi cele  200 de săli de studiu şi cercetare.
Serviciul de Informaţii Generale este localizat la intrarea în bibliotecă oferind informaţii generale publicului.
Serviciul de Orientare : ajută şi îndrumă publicului în utilizarea tuturor resurselor electronice şi multimedia.
Pe baza unui card de membru al bibliotecii  fiecărui utilizator îi este facilitat accesul la împrumut la domiciliu, acces în sala de lectură iar pentru  cercetători, rezervare în spaţii de studiu, totdată pentru aceştia există un serviciu special de informaţii
Cei care lucrează în bibliotecă au acces nelimitat la servicii de e-mail, căutare pe internet, printare centralizată de documente şi căutare documente în sistem electronic.
Intranetul: generează automat servicii şi informaţii pentru personalul de conducere incluzând: telefoane, ştiri interne, contact la baza de date, rezervare la diverse evenimente, informaţii despre evenimente internaţionale, formulare standardizate BA, forum de discuţii, rapoarte de călătorii , proiecte şi multe altele.
Accesul la Internet valabil pentru personalul BA are o viteză de 10Mbps şi creşte până la 155 Mbps.
Biblioteca alexandrină a ales Sistemul Integrat de Biblioteca (ILS)- Virtua
Visionary Technology in Library Solutions (VTLS)
Acesta ofera : modulul de catalogare de baza, OPAC-ul (Online Public Acces Catalog),  circulaţia, achizitia de carte şi periodice. La care se adaugă suportul de vizualizare pe internet precum şi suportul arabizării documentelor.
Interfata este triligvă: engleză, arabă, franceză şi este operabil full time.
Are un server care stocheaza o largă colecţie de documente digitale, audio-video, CD-Rom, documente electronice si o derulare simultană a peste 20 de CD/DVD.
Sistemul multimedia conţine 4 baze de date: General Multimedia, Muzică, Self-Teaching şi baza de date alexandrină. Mai mult de-atât oferă un serviciu de printare pentru public (20% din conţinutul unei cărţi, selectate de către utilizator din spaţiul de lectură a cărţilor electronice şi descărcate, pe baza cardului de utilizator, la un computer special ataşat la o imprimantă), un sistem de rezervare a cărţilor la sala de lectură sau rezervare pe computerele de la sală.
Proiectul complexului a fost iniţiat de GOAL (General Organisation for Alexandrina Library) cu susţinere UNESCO începând din 1987.
Biblioteca, proiectată să depoziteze peste 8 milioane de volume.
Actualul director dr. Ismail Serageldin este numit din 28 mai 2001 si conduce cu multa exigenta si competenta acest simbol al eternitatii culturii.
În luna august 2001  primele cărţi au fost aşezate pe raft.
Octombrie 2001: s-a introdus softul şi a fost deschisă experimental timp de o lună
16 octombrie 2002 : Inaugurarea
La inaugurare a participat  şi dl. Ion Iliescu, preşedintele României din acea vreme. Am tresărit, plăcut,  cu atât mai mult cu cât numele dlui Iliescu este trecut şi pe placa inaugurală din Hal of Fame la intrarea în bibliotecă alături de numele altor preşedinţi şi conducători de stat din lume, participanţi la eveniment. În acest sens sper ca, noi românii, să fim reprezentaţi onorabil şi cu mai mult de 356 de volume, existente in decembrie 2006, în acest spaţiu cultural al lumii.
Aceasta a fost călătoria mea la Mecca bibliotecarilor.
Totul s-a datorat unei conjuncturi fericite, pentru că eu am îndrăznit şi ei au fost deschişi. Şi pentru că s-a întâmplat  de ziua mea, Ajun de Crăciun, pot spune că am trăit o frumoasă poveste de spus colegilor şi mentorilor mei.
                                                   

                                                                   Ing. Doina Lili Bălcănaşu
                                                                              bibliotecar

P.S. daca doriti sa vedeti cum este in interiorul acestei biblioteci va invit sa vizionati un DVD cu imagini filmate in timpul vizitei mele si care se afla la sectia Internet adulti din cadrul bibliotecii noastre.

PROGRAMUL ACTIVITĂŢILOR CULTURALE PENTRU LUNA MARTIE


DATA
EVENIMENTUL
TEMA
ARTISTUL
LOCUL
DESFĂŞURĂRII
1 – 14
Expoziţie de carte
GARABET IBRĂILEANU
23 mai 1871 – 12 martie 1936
75 de ani de la moarte
Sala de lectură adulţi
1 - 15
Expoziţie de carte
GALA GALACTION
16 apr. 1879 -  8 mar. 1961
50 de ani de la moarte
Sala de lectură copii
1 - 31
Expoziţie de carte
MARIO VARGAS LLOSA
n. 28 martie 1936
75 de ani de viaţă
Secţia adulţi
1 - 31
Expoziţie de carte
ION PILLAT
31 mar. 1891 – 17 apr.  1945
120 de ani de la naştere
Filiala ,,Cosânzeana”
1 - 31
Expoziţie de carte şi fotografie artistică
,,Dragostea, eterna poveste...”
Lucrări din donaţia Dr. Dorin Speranţia şi din alte colecţii ale bibliotecii
Holul principal
3, 17, 24, 31
ora 16:00
Audiţii muzicale explicate şi comentate
,,DA CAPO AL FINE”
Prof. Laurenţiu Caitar
Clubul Copiilor Oneşti
Aula bibliotecii
4
ora 16:30

Lansare de carte
ADRIANA ISTUDOR,
Cununa fiinţării ,
Oneşti,  Editura Magic Print, 2011
Aula bibliotecii
7
ora 17:00
Recital cameral
Cvartetul de chitare
 ,,ALHAMBRA”
Spaţiul multifuncţional
8, 22
ora 16:00
Videoproiecţie
DVD cultural
Teme stabilite de comun acord cu participanţii
Aula bibliotecii
10
ora 16:30
Spectacol muzical - coregrafic
Clubul Copiilor Oneşti
Aula bibliotecii
15 – 31
Expoziţie de carte
THEODOR AMAN
20 martie 1831 – 19 aug. 1891
180 de ani de la naştere
Sala de lectură adulţi
16 – 31
Expoziţie de carte
GEORGE TOPÂRCEANU
20 martie 1886 -  7 mai 1937
125 de ani de la naştere
Sala de lectură copii
22
ora 10:00
Simpozion interjudeţean
,,Apa şi îndreptarea omului”
Eco-şcoala C.T. ,,Gh. Asachi”
prof. Gabriela  Kelemen
Aula bibliotecii
23
ora 16:00
Videoproiecţie pe teme turistice
HAI-HUI PRIN MUNŢI
prof. Marelena şi  Radu
Puşcarciuc
Aula bibliotecii
23
ora 16:00

CAFENEAUA CITITORULUI
Spatiu cofetarie
31
ora 15:00
Atelier de origami
inst. Monica Rusu,
inst. Liliana Şandor
Proiecte culturale

Notă: Prezentul grafic poate fi completat sau modificat la cererea colaboratorilor Bibliotecii Municipale. 

joi, 24 februarie 2011

Jack London şi carţile copilăriei

Ca mulţi dintre voi copii sunt şi eu o mare iubitoare de animale. Mă cutremur de câte ori văd la televizor, în viaţă, ori doar aud despre suferinţa lor, de cele mai multe ori, provocată de oameni.
Din acest motiv daţi-mi voie să mă alătur unui talentat scriitor american, Jack London, şi să pledez împotriva violenţei asupra animalelor.
Desigur o voi face folosindu-mă de talentul său , cu care a scris romanul „Mihail câine de circ”.
Înainte însă, vreau să vi-l prezint în câteva cuvinte pe autorul acestui roman.
Jack London, vă este cunoscut mai ales ca autor al romanului „Colţ Alb.”
Opera sa este foarte cunoscută şi vastă.. A mai scris: ”Copiii gheţurilor”, „Chemarea străbunilor”, „Aventuri în Alaska”, „Căutătorii de aur”  ş. a.
A avut o copilărie modestă şi chinuită. La zece ani vindea ziare pe stradă, apoi a lucrat într-o fabrică de conserve, ca muncitor, iar în adolescenţă şi maturitate cunoaşte tot felul de experienţe pentru a-şi câştiga existenţa.
O parte dintre ele sunt expuse literar în scrierile de mai târziu.
Opera sa este inspirată dintr-o neobişnuită experienţă de viaţă (mai ales din călătoriile sale în Alaska şi în Mările Sudului),dar şi din lumea animalelor şi care descriu existenţa dură, sălbatică şi lupta pentru supravieţuire, alături de revoltă şi aventură.
Revenind la cartea cu titlul „Mihail câine de circ”, pe lângă incontestabila sa valoare literară, dobândeşte şi o mare valoare socială, deoarece, a generat mai multe acţiuni de protejare a animalelor decât îşi imagina scriitorul.
Acum nouăzeci de ani , când a apărut această carte, a stârnit atâta vâlvă încât la scurt timp după publicarea ei s-au înfiinţat aşa numitele Jack London Clubs, cei înscrişi având ca obiectiv protejarea animalelor şi asigurarea unui tratament uman faţă de acestea din partea proprietarilor lor.
Deşi şi-ar fi dorit să poată stopa acţiunile de dresare a animalelor prin metode violente şi chinuitoare, era convins că o astfel de luptă nu poate fi dusă pe cont propriu, fără susţinere din parte a semenilor săi.
Ani la rând evitase să participe la astfel de spectacole, convins fiind că „sub masca artei, cruzimea a atins cel mai înalt grad”. Aşa s-a hotărât Jack London să ia atitudine şi a scris acest roman.
Talentul său literar scoate la iveală întreaga suferinţă şi neputinţă ce se ascunde, dincolo de reprezentaţiile animalelor, menite să distreze publicul.
Iată ce spune autorul despre acest act: „Dincolo de fastuosul spectacol şi de minunatele isprăvi ale animalelor se ascunde atâta cruzime, încăt sunt sigur că dacă ar cunoaşte-o orice om întreg la minte nu ar mai putea urmări cu plăcere o reprezentaţie dată de un animal dresat”.
De fapt, romanul este povestea tristă a unui câine, Mihail.
Inteligenţa şi devotamentul său nu sunt întotdeauna răsplătite cum se cuvine. Acesta este tristul adevăr, pe care Mihail, un câine minunat, îl învaţă pe spinarea sa.
Mihail este îngrijit de bogata familie Rennandar, însă total lipsit de afecţiunea care i s-ar cuveni.
Singurul rol e acela de obiect de amuzament, motiv pentru care Mihail este un câine trist şi solitar.
Dar într-o zi câinele întîlneşte pe plajă un steward pe care-l urmează. Între cei doi se va lega o prietenie strânsă, călită într-un lung şir de peripeţii.
Nu toţi oamenii pe care-i întâlneşte sunt asemenea bunului său Dag Daughtry, care-i apreciază foarte mult calităţile încât nu se mai poate despărţi de el.
Dacă citiţi această carte veţi descoperi lucruri extraordinare despre viaţa lui Mihail. Îl ve-ţi putea insoţi în suferinţa sa când împărţea o cuşcă foarte strâmtă cu alţi câini chinuiţi şi încasa bătăi groaznice la circ pentru „a face frumos” sau cănd era chinuit de foame şi de sete.
Aşa veţi înţelege mai bine ce l-a determinat pe Jack London să lupte prin mijloace literare pentru drepturile animalelor pe care le-a considerat întotdeauna doar prieteni şi parteneri.
Vă doresc lectură plăcută!
 
bibliotecar
Rodica Zaharia

luni, 21 februarie 2011

Invitatie la concert


Stagiunea artistica 2010 - 2011
Biblioteca Municipala "Radu Rosetti"
Facultatea de Muzica Piatra Neamt
Academia de Muzica Gheorghe Dima din Cluj-Napoca


Ne face o deosebită plăcere să vă invităm
joi, 24 februarie 2011, ora 17:00 la
concertul susţinut de
„DUO  CIOBANU”

Andrei Ciobanu – vioară
Raluca Ciobanu-Rad – pian

in program  lucrari de:
J. S. Bach, F. Liszt, J. Brahms, O. Messiaen

Vă aşteptăm cu drag!

vineri, 18 februarie 2011

DVD Cultural

Marţi, 22 februarie 2011, ora 16.oo

în Aula Bibliotecii


Videoproiecţia filmului documentar

˝Instinctul uman˝

episodul : Cele mai adânci dorinţe



INTRAREA LIBERĂ

Lungi rădăcini leagă dragostea de malul nostru

Pentru că abia a trecut Valentine's Day, sărbătoare care câştigă tot mai mult teren şi la noi, mai ales printre cei tineri, şi pentru că se apropie şi Dragobetele, sărbătoare pe care încercăm să o reinventăm poate şi din dorinţa de a ne îndrepta mai mult atenţia spre valorile şi simbolurile autohtone, am ales din rafturile bibliotecii o carte de dragoste, "Vieţile secrete ale îndrăgostiţilor", de Simon Van Booy.
Deşi îmi propusesem iniţial să aleg un roman, unul senzaţional, după care s-a făcut un film grozav, cu actori tineri şi frumoşi, ţinând cartea lui Simon Van Booy în mână şi parcurgând-o ca pe o călătorie atât de adevărată încât viaţa însăşi mi-a părut falsă, după cum afirmă Martin Page într-o recenzie despre carte, am considerat că ar fi o alegere mult mai potrivită să vorbesc despre aceasta.
Şi spun asta pentru că se întâmplă deseori să căutăm în cărţi lucruri mai familiare, poveşti şi personaje cu care să avem elemente comune. Iar cei mai mulţi dintre noi nu iubim ca Romeo şi Julieta, nici ca Tristan şi Isolda, nu suntem nici plini de muşchi ca Brad Pitt în Troia, nici nu avem talia subţire a lui Nicole Kidman, iar atunci când suntem îndrăgostiţi nu încărcăm camera de flori şi inimioare, nici nu cântăm serenade. De fapt, ne purtăm cu totul altfel decât personajele atât de îndrăgite din cărţile de dragoste ori din filme. Iubirea are pentru cei mai mulţi dintre noi un chip obişnuit. Şi ceea ce-o face specială pentru noi rămâne de multe ori secretul nostru.
Am sentimentul că acest lucru şi-l propune Simon Van Booy în cartea sa: să intre puţin în universul intim al  unui om care iubeşte din tot sufletul ceva, pe cineva, un om care ar putea fi oricare dintre noi, şi, fără să dea foarte multe explicaţii de ce lucrurile stau aşa, să ne releve nouă, cititorilor, de ce fiecare om iubeşte în felul său şi de ce fiecare iubire este unică, chiar dacă toate îşi găsesc sfârşitul într-o mare comună.
O carte ca o călătorie spuneam. Ceea ce m-a mişcat pe mine în mod deosebit la cartea lui Van Booy este modalitatea subtilă, sensibilă, de o mare delicateţe, cu care autorul ştie să arunce o lumină divină asupra oricărui sfârşit de călătorie.
Am discutat la Cafeneaua Cititorului că tinerii caută eroi cu calităţi ieşite din comun, că sunt mai tentaţi de lumile fantastice, pe când adulţii caută poveşti de viaţă, poveşti în care să se regăsească, din care să desprindă o morală, sunt mult mai impresionaţi decât cei tineri de poveştile sau de filmele inspirate din fapte reale. Poate că din această perspectivă cartea se potriveşte mai bine adultului. Pe de altă parte, o mai mare consolare îşi vor găsi în această carte tinerii care dintr-un motiv sau altul nu au reuşit încă să trăiască sentimentul unei iubiri împărtăşite. Nu e nevoie de o busolă sau de un echipament adecvat, pentru călătoria asta. Tot ce trebuie să faci este să te laşi purtat de emoţiile, de sentimentele care îţi vin pentru tot ceea ce descoperi în drumul tău.
Iată doar câteva dintre descoperirile pe care le vei face în această călătorie: a duce dorul cuiva e ca şi cum în fiecare zi ţi-ai dori să urci în cerul lui ( ... cred că a trăi cu absenţa cuiva drag e ca şi cum ai trăi în faţa unui munte de pe care cineva – un punct în depărtare, pe o creastă – face încontinuu cu mâna - Totul e o minciună frumoasă) ; să nu laşi viaţa să-şi facă poftele cu tine, pentru că te va înghiţi ( Aş fi vrut să mergem când aveam ocazia, zise femeia, dar viaţa te înghite pur şi simplu, nu-i aşa? Te înghite pur şi simplu cu lucrurile de zi cu zi - Lucrurile de zi cu zi ); dragostea e un mister cocoţat ( Prima oară ne-am sărutat pe acoperişul clădirii unde locuiam, în bâzâitul uşor al aparatelor de aer condiţionat, sub un cer portocaliu împânzit cu stele. Dragostea scoate la iveală frumuseţea lucrurilor aparent comune – o pereche de pantofi, un pahar de vin gol, un sertar deschis, gropi pe stradă - Lumea toată râde în floare); toţi avem înăuntrul nostru păsări (Visele sunt aripile neterminate ale sufletelor noastre - Corăbii îndepărtate)