Biblioteca speranţei

Egipt, Cairo, Alexandria, … repere emoţionale ale acestor zile.

Repere ale unei dorinte de libertate şi viaţă traită în siguranţă şi cu decenţă.

Ma gândeam ceva timp în urmă să vă împărtăşesc, ca o readucere aminte, experienţa mea profesională şi personală la biblioteca din Alexandria-Egipt din 2006.

Lăsăm pe altă dată.

Acum aş dori doar să-mi exprim un gând de încurajare şi respect pentru cei de la capăt de lume şi din altă lume, care au înţeles importanţa socială şi culturală a unui simbol al acestei lumi frământate: BIBLIOTECA.

Este vorba de noua biblioteca alexandrina, construită ca replică modernă a celei mai vestite biblioteci din lume, care în aceste zile zbuciumate a fost apărată prin scuturi umane formate din tineri egipteni, pentru a nu fi distrusă sau vandalizată.

Tineri care ne dau speranţa că au învăţat şi înţeles ceva din frământările şi greşelile istorice ale acestor locuri şi că a venit timpul să apere memoria culturală a acestei lumi, dar şi valorile moderne ce sălăşluiesc într-o capodoperă a arhitecturii moderne:

 BIBLIOTHECA ALEXANDRINA.

Mesajul emoţionant de mulţumire al directorului acestei institutii, dr. Ismail Serageldin, adresat în aceste zile tinerilor curajoşi care au apărat biblioteca se afla postat pe site-ul bibliotecii din Alexandria, pe care îl puteţi accesa şi de pe pagina noastra de blog. 

http://www.bibalex.org/Home/default_En.aspx

Ma gândesc în aceste zile cu nostalgie la biblioteca alexandrina dar şi la Sherinne, Gina, Rabha şi Mona el Nashar (director Relaţii şi Contacte Internaţionale), cele care, cu profesionalism şi entuziasm, m-au îndrumat prin spaţiile spectaculoase ale complexului cultural şi mi-au oferit posibilitatea unui scurt stagiu, cu toate că nu ii vizitam în calitate oficială. 

Gândul mă poartă şi spre fascinanta Alexandrie, întinsa pe 30 km de litoral mediteranean, de-alungul căruia se întinde o incitantă autostradă, cu 6 benzi pe sens, unde taximetristii, majoritari, sunt stăpânii şoselelor, iar mişcarea browniana a maşinilor lor, la care se adaugă “simfonia” claxoanelor în loc de semnalizare luminoasa, iţi creează impresia unui joc virtual cu maşinute.

Numărul mare al taxiurilor particulare înseamna o meserie, nu neaparat prosperitatea acestui oraş. Taximetrişti care îşi spun rugăciunea în timp ce conduc sau taximetrişti ingineri, economişti, majoritatea veniţi din Cairo, toti au găsit cel mai sigur mod de a-şi câştiga existenţa.

30 de km de litoral mediteranean însemnă o mană cerească pentru puzderia de pescari, amatori, le-am spune noi, care pescuiesc pentru a-şi hrăni familiile.

Un oraş fără câini, dar în care pisicile sunt vagaboande şi in care boomul imobiliar iţi dă impresia unui puzzel din care mai lipsesc pe alocuri câteva piese.

Vestigiile arheologice grecesti şi romane înca îşi mai aşteaptă specialiştii pentru a le explora şi a le pune în valoare.

Şi iar îmi vin în minte cunoştinte dragi: Abdul, Ahmed şi Ismail, care ne-au ajutat să ne împlinim, mie şi sotului meu, curiozitatea de a vizita un oraş paradoxal, cu multă sărăcie dar şi frumuseţe, unde apa este un lux şi este vândută celor săraci la margine de drum in vase de lut, un oraş cu arhitectură modernă, ridicată ca un zid, ferind privirea de amalgamul de case sărăcăcioase, cu moschei impunătoare, dar şi cu o lume cosmopolită, prietenoasă, solară dar şi respectuos-temătoare de oricine este în uniformă.
 

Un oraş romantic cu tineri care, în mod invariabil, ştiu să ofere, la întâlnirea cu iubitele, flori.

Peste toate - BIBLIOTHECA, reper, mândrie şi necesitate în evoluţia tinerilor ce vor să-şi aleagă singuri viitorul.

Să le urăm să gândească şi să trăiască liber şi frumos.

Doina Lili Bălcănaşu

bibliotecar