vineri, 30 august 2013

Vorbiţi, scrieţi româneşte!


La data de 31 august, sărbătorim Ziua Limbii Române. Această sărbătoare a fost instituită prin Legea nr. 53/ 2013 şi în România.
Demersul a aparţinut celor din Republica Moldova care pe 31 august 1989 au reuşi să impună votarea legilor care îndeplineau cerinţele cetăţenilor săi exprimate prin manifestările organizate la Chișinău, la care au participat numeroşi mari scriitori din Republica Moldova, alături de zeci și zeci de mii de români, pentru dreptul de a se exprima în limba română.


Emblema sărbătorii Limba noastră cea româna, 31 august, Republica Moldova


De Ziua Limbii Române să lăsăm pe cei care au păzit şi onorat limba română să vorbească:

A vorbi despre limba română este ca o duminică. Această observație, această relevație am avut-o abia atunci cînd am învățat o altă limbă. Nu spun că alte limbi, alte vorbiri nu ar fi minunate și frumoase. Dar atît de proprie, atît de familiară, atît de intimă îmi este limba în care m-am născut, încît nu o pot considera altfel decît iarbă. Noi, de fapt, avem două părți coincidente, odată este patrie de pămînt și de piatră și încă odată este numele patriei de pămînt și de piatră. Numele patriei este tot patrie. O patrie fără de nume nu este o patrie. Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se zice, de aceea, pentru mine iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine izvorul izvorăște, de aceea, pentru mine viața se trăiește.”
Nichita STĂNESCU


LIMBA ROMÂNEASCĂ
George SION
Mult e dulce și frumoasă
Limba ce-o vorbim,
Altă limbă-armonioasă
Ca ea nu găsim.
Saltă inima-n plăcere
Când o ascultăm,
Și pe buze-aduce miere
Când o cuvântăm.
Românașul o iubește
Ca sufletul său,
Vorbiți, scrieți românește,
Pentru Dumnezeu.
Frați ce-n dulcea Românie
Nașteți și muriți
Și-n lumina ei cea vie
Dulce vietuiți!
De ce limba românească
Să n-o cultivăm?
Au voiți ca să roșească
Țărna ce călcăm?
Limba, țara, vorbe sfinte
La strămoși erau;
Vorbiți, scrieți românește,
Pentru Dumnezeu!

George Sion (1822-1892).
A fost scriitor român bucovinean, membru titular al Academiei Române . A făcut parte dintr-o familie boierească din Hârşova, județul Vaslui. În 1848 a luat parte la mișcarea revoluționară din Moldova . În 1860 a scos „Revista Carpaților”. A scris versuri și teatru, proza memorialistică „Suvenire contimporane”, ce cuprinde portrete memorabile și pitorești, descrieri de atmosferă. A tradus din clasicii și romanticii francezi.
Versurile scrise de Sion, rămase în conştiinţa naţională sunt:
Mult e dulce și frumoasă / limba ce-o vorbim” sau
Astăzi anul se-nnoiește / Plugușorul se pornește”.

Mihai EMINESCU :
Azi limba este una de la Satmar pân-la Cetatea Albă de lângă Nistru, de la Hotin pân-la Graniţa militară, azi datina e una, rasa e una şi etnologic e unul şi acelaşi popor, care nu mai doarme somnul pământului şi a veacurilor”. (articolul din Unitatea etnica şi de limbă a românilor, aprilie 1882).
Dacă în limbă nu s-ar reflecta chiar caracterul unui popor, dacă el n-ar zice oarecum prin ea: Aşa voiesc să fiu eu şi nu altfel, oare s-ar fi născut atâtea limbi pe pământ? (…) Prin urmare, simplul fapt că noi, românii, câţi ne aflăm pe pământ, vorbim o singură limbă, una singură ca nealte popoare, şi aceasta în oceane de popoare străine ce ne înconjoară, e dovada destulă că aşa voim să fim şi nu altfel”.

Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice . Printre limbile romanice, româna este a cincea după numărul de vorbitori, în urma spaniolei, portughezei, francezei şi italienei. De asemenea, este înregistrată ca limbă de stat atât în România cât și în Republica Moldova, unde circa 75% din populație o consideră limbă maternă.
Limba română este vorbită în toată lumea de 28 de milioane de persoane, dintre care cca. 24 de milioane o au ca limbă maternă. Din numărul total de vorbitori, peste 17 milioane se află în România, unde este limbă oficială şi, conform recensământului populaţiei din 2011 , este limbă maternă pentru peste 90% din populaţie). Limba română este una dintre cele şase limbi oficiale ale Provinciei Autonome Voivodina (Serbia). De asemenea este limbă oficială sau administrativă în câteva comunităţi şi organizaţii internaţionale, precum Uniunea Latină sau Uniunea Europeană (de la 1 ianuarie 2007).
(Wikipedia)
Pe 31 august, românii din ţară, comunităţile românești de pe toate meridianele îşi sărbătoresc limba maternă. Sărbătoarea Limbii Române este o recunoaştere a identităţii.

miercuri, 28 august 2013

Vara ce trecu




Vara aceasta ne-am dat întâlnire la bibliotecă, zilnic, prin intermediul Atelierelor de vacanţă 2013, cu mulţi dintre copiii dvs care au avut curiozitatea să ne încerce disponibilitalea, dăruirea şi imaginaţia bibliotecărească.
Numărul total al copiilor care au activat în cadrul atelierelor este datorat şi frecvenţei acestora:
- Atelierul de Şah cu o frecvenţă de 4 zile pe săptămână are un bilanţ frumos: peste 350 de copii printre carerătăcindu-se” câteodată şi câţiva adulţi.
- Atelierul de Quilling (186 copii) cu o frecvenţă o dată la 2 săptămâni, în alternanţă cu Atelierul de Origami (258 copii) , au un bogat palmares ce poate fi vizualizat în holul bibliotecii pe panouri expoziţionale.
- Atelierul de lectură, videoproiecţii şi improvizaţii teatrale, cu o frecvenţă săptămânală, a atras peste 270 de copii.
- Atelierul de Pictură, cu o frecvenţă săptămânală, a adunat culorile imaginaţiei a peste 280 de copii.
- Caravana filmului românesc ne-a umplut biblioteca de pasionaţi adulţi şi curioşi, din rândul copiilor, în ale filmului, cu un total de 828 de cinefili.
Personalul bibliotecii vă mulţumeşte pentru interes şi vă aşteaptă să veniţi şi să răsfoiţi cărţile noi care au intrat în colecţiile bibliotecii şi să răspundeţi cu încredere invitaţiei la spectacolele şi manifestările culturale foarte bogate, începând cu toamna aceasta.
Urmăriţi-ne activitatea pe blog şi pe pagina de facebook a bibliotecii on.fb.me/BibliOnestiFacebook

joi, 22 august 2013

Atelierele unei veri fierbinţi


Atelierele de vacanţă 2013
îşi vor încheia activitatea pe 31 august 2013 lăsându-ne nouă, bibliotecarilor, un scurt respiro în munca de organizare a noi evenimente.
Ne-am bucurat reciproc de întâlnirea din bibliotecă.
Foşnetul rulării sau împăturirii hârtiei în atelierele de quilling şi origami, transferul colorilor pe pagina de desen imaginate în cadrul atelierului de desen, grafică şi pictură, liniştea pregăririi bătăliei pieselor de şah pe tabla din cadrul atelierului de şah, sentimente şi stări combinate: nelinişte, atenţie şi imaginaţie în cadrul atelierului de lectură, videoproiecţii şi improvizaţii teatrale s-au armonizat cu atmosfera de studiu din sălile de lectură pe toată perioada vacanţei.
La toată această activitate s-a adăugat şi o ... caravană cu filme şi invitaţi de excepţie cărora le-am făcut faţă spre bucuria unui public receptiv şi curios.
Noi am ieşit cu un plus de atenţie din partea publicului nostru, dar şi a curioşilor (vă vom oferi în curând şi un bilanţ al desfăşurării de forţe), cu noi prieteni, iar toţi cei care ne-au trecut pragul au avut de învăţat şi de comunicat despre lumea minunată din bibliotecă.
Vă mulţumim şi îi aşteptăm pe toţi cei care s-au lăsat convinşi măcar de imaginile oferite de-alungul acestei veri fierbinţi, să vină şi să vadă cum de se întâmplă.
Noi suntem neobosiţi, voi trebuie doar să vă îndreptaţi paşii spre bibliotecă.
Vă „avertizăm” că vă aşteptăm cu o toamnă bogată în evenimente de excepţie la bibliotecă!

Doina-Lili Bălcănaşu - bibliotecar

Navigatorii ... se întorc

marți, 20 august 2013

Training de Dezvoltare personală


Corect pe româneşte


Confuzii semantice (şi formale)

Serviţi (la masă)” = „Luaţi să mâncaţi” sau „Daţi altora...” ?

O reputată lingvistă, Valeria Guţu Romalo, semnala – cu peste un sfert de secol în urmă – un fenomen extrem de supărător şi cu mare răspândire în limba actuală: întrebuinţarea greşită a verbului a servi cu sensul a mânca (a lua masa), folosindu-se formule ca „Mai serviţi (în loc de „Mai luaţi”, „Mâncaţi”); „Ce doriţi să serviţi la micul dejun ?” (în loc de „Ce doriţi să mâncaţi...?”); „Să mergem să servim masa” (în loc de „Să mergem să mâncăm”); „De ce nu mai serviţi puţină friptură?” (în loc de „De ce nu mai luaţi...?) etc.
Faptul că asemenea construcţii incorecte se aud la tot pasul are, desigur, circumstanţe atenuante. Este bine totuşi să consultăm un dicţionar explicativ pentru a afla distincţia dintre cele două forme ale aceluiaşi verb: activă (a servi) şi reflexivă (a se servi). Iată câteva formulări greşite: „După lucrări parlamentarii au plecat să servească masa”; „Ne apropiem de cei care au servit masa, întrebându-i...”; „...timp în care elevii pot servi masa la cantina şcolii”; „Azi dimineaţă, I. I. a servit micul dejun”; „R. S. Şi G. P. au servit (...)masa împreună”etc. În ce constă deosebirea dintre cele două forme verbale amintite?
  • A servi înseamnă nu numai a îndeplini anumite funcţii, însărcinări, datorii faţă de cineva”, „a fi de folos cuiva, a sluji pe cineva, a executa o comandă”, „a pune mingea sau cărţile în joc”, „a oferi cumpărătorilor cele cerute”, ci şi „a pune, a aduce la masă mâncare, băutură etc., a prezenta cuiva o mâncare ca să ia dintr-însa, a trata pe cineva cu ceva, a da să mănânce”;
  • A se servi înseamnă nu numai „a se folosi, a face uz de...”, ci şi „a lua să mănânce sau bea”.
În consecinţă, are perfectă dreptate lingvista sus-amintită când afirmă că e justificat să spunem „(Nu vă deranjaţi) am să mă servesc singur” (cu sensul „Am să-mi iau singur de mâncare”) sau, adăugăm noi, „Serveşte-te”, adică „Ia să mănânci”, „Mănâncă”, ori „Serviţi-vă”, adică „Luaţi să mâncaţi”, dar nu e justificată formularea greşită „(Să mergem) să servim masa”, pentru că înseamnă „(Să mergem) să le servim altora masa”, „Să le dăm altora să mănânce”, şi nu să mâncăm noi”, toate accepţiile verbului a servi vizând „pe cineva din afara subiectului”. Confuzia dintre verbele a servi şi a mânca se pare că are la origine „cultismul”: „pentru a evita trivialul a mânca, banalul a lua masa, se recurge la a servi – neologism, onorabil când e folosit corect, supărător însă când întrebuinţarea lui nu respectă restricţiile impuse de conţinutul său semantic, „efectul de eleganţă” eşuând căci, greşită, „construcţia are o rezonanţă periferică, de incultură”.

( Rădulescu, Ilie Ştefan " Vorbiţi şi scrieţi corect: erori frecvente în limbajul cotidian" Bucureşti: Teora, 2006)
Până la o nouă întâlnire...vă salut, corect pe româneşte!

Diana Diţu, bibliotecar-arhivist

luni, 5 august 2013

PROGRAMUL ACTIVITĂŢILOR CULTURALE

 
DATA
EVENIMENTUL
TEMA / ARTISTUL
LOCUL
DESFĂŞURĂRII
1 - 31
Expoziţie de pictură
Ovidiu PLUTAŞU- artist plastic
Spațiul expozițional
1 - 31
Expoziţie de carte
Andrei PLEŞU (n. 1948)
23 august 2013 - 65 de ani de la naştere
Secţia adulţi
1- 19
Expoziţie de carte
6 AUGUST
SCHIMBAREA LA FAŢĂ A DOMNULUI
Sala de lectură adulţi
1 - 16
Expoziţie de carte
12 AUGUST
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A TINERILOR
Sala de lectură copii
1 - 31
Expoziţie de carte
Calistrat HOGAŞ (1848 – 1917)
28 august 2013 - 165 de ani de la naştere
Secţia copii
1 - 31
Expoziţie de carte
15 AUGUST
ADORMIREA MAICII DOMNULUI
Sala Internet adulţi
1 - 31
Expoziţie de carte
Costache NEGRUZZI
(1808 – 1868)
20 august 2013 – 145 de ani de la moarte
Filiala ,,Cosânzeana”
2
ora 10:00
Acțiuni de facilitare a accesului la instruire și integrare în sistemul de învățământ
Direcția de Asistență Socială
Asociația tinerilor minorității rrome
O ȘANSĂ PENTRU FIECARE”
Îndr.: Călin TRANDAFIR
Spațiul multifuncțional
luni,
miercuri
orele
9 - 12
Atelier de şah
Antrenor: Emil PALADE
Proiecte culturale
Joi, vineri
orele 9 - 12
Atelier de şah
Antrenor: Emil PALADE
Filiala ,,Cosânzeana”
marți
alternativ
orele
10-12
Atelier de quilling / origami
Îndr.: educ. Ana-Ortanza MATEI
prof. Mihaela MELINTE
/prof. Monica RUSU
Proiecte culturale
miercuri
orele
9-11
Atelier de quilling
CUCONET QUILLING
Îndr.: educ. Ana-Ortanza MATEI
Proiecte culturale
miercuri
orele
10-12
Videoproiecții, lectură și impro-vizație teatrală
Îndr.: personalul bibliotecii
Aula bibliotecii
joi
orele 10-12
Atelier de teatru
TRUPA „ALFA”
Aula bibliotecii
vineri
orele
10-12
Atelier de pictură, grafică și desen
Îndr.: prof. Carmen TAULESCU
bibl. Eduard POPOVICI
Proiecte culturale
13
ora 17:00
Conferință de astrologie- autocunoaștere și transformare
prezintă
Elena MARCU - astrolog
Aula bibliotecii
19 - 30
Expoziţie de carte
Mircea ZACIU (1928 – 2000)
27 august 2013 - 85 de ani de la naştere
Sala de lectură adulţi
16 - 30
Expoziţie de carte
Vasile ALECSANDRI (1821 – 1890)
22 august 2013 -123 de ani de la moarte
Sala de lectură copii
21
ora 17:00
Videoproiecţie pe teme turistice
OCHIUL MUNTELUI”
C.E.T.M. ,,ŞANDRU”
preş. Gh. ISTRATE
Aula bibliotecii
22
ora 17:30
Workshop de dezvoltare personală
Body language” și „Tehnici de credibilizare”
prezintă, trainer: Cătălin MOISĂ
Aula bibliotecii
29
ora 17:30
Workshop de dezvoltare personală
Branding personal” și „Tehnici de negociere”
prezintă, trainer: Cătălin MOISĂ
Aula bibliotecii

joi, 1 august 2013

Universul pictorului Ovidiu PLUTAŞU


Vă invităm la o expoziţie în care mişcarea şi culoarea sunt în acelaşi ritm cu dansul descris de penelul unui artist generos şi tânăr:
Ovidiu PLUTAŞU.
Patru colţuri ale unui univers artistic, un punct de plecare pentru un vernisaj viitor, promis a fi inedit.
Veniţi să vedeţi la ce putem să ne aşteptăm!
INTRAREA LIBERĂ

NU ŞTIU ALŢII CUM SUNT ...


O întâlnire cu un om care a făcut să fie copilăria ca în poveşti, pentru unii, şi a perpetuat prin creaţiile sale copilăria de vis a fiecărui copil: Elisabeta BOSTAN.
O întâlnire cu o familie de artişti, consacraţi şi în devenire, familia Elisabetei BOSTAN.
O întâlnire cu Laurenţiu Damian, regizor, scenarist, preşedinte al Uniunii Cineaştilor din Roamânia (UCIN), care ne-a vorbit despre profesoara sa, Elisabeta BOSTAN.
Întâlnire unică pentru unii şi memorabilă pentru publicul tânăr care s-a lăsat dus de către Nică, a lui Creangă, în lumea plină de aventuri neaoşe a copilăriei universale.
Nu ştiu alţii cum sunt ... dar eu când mă uit la Amintiri din copilărie parcă îmi saltă şi acum inima de bucurie!
Doamne, frumos era pe atunci! ...

  

Cine este Elisabeta BOSTAN? - O scurtă explicaţie pentru nepoţii noştri

Elisabeta Bostan (n. 1 martie 1931, orașul Buhuşi, judeţul Bacău) este o regizoare și scenaristă de film română, profesor universitar. Este cunoscută drept regizor de filme pentru copii, deoarece lor le-a dedicat cea mai mare parte din creațiile sale cinematografice.
Filmografie:
Doina Lili BALCANAŞU - bibliotecar