CĂRŢI, FLORI şi BIBLIOTECARI de ziua lor

Ziua Bibliotecarului nu putea trece fără o documentare la o sursă de cultură inestimabilă cum este Iaşul.

Iaşul ne-a primit cu mult soare, plin de flori şi chiar dacă nu am regăsit teii de alta dată sperăm ca noile modificări arhitecturale în expansiune să păstreze şi să perpetuieze spiritul acestui oraş.

Incursiunea bibliotecarilor oneşteni a început , bineînţeles, cu o bibliotecă: Biblioteca Judeţeană „Gh. Asachi” care ne-a dezvăluit încă o dată ce înseamnă dăruirea faţă de profesie. Având sediul într-un spaţiu impropriu unei biblioteci, bibliotecarii ieşeni reuşesc să pună în valoare comorile bibliotecii lor şi să atragă mulţi tineri să le calce pragul sălilor de lectură.

Am vizitat sălile de împrumut, sălile de lectură şi depozitele, toate amenajate cu grijă faţă de valorile de pe raft.

Ne-au fost arătate o parte din cărţile care urmează să intre în patrimoniul naţional şi ne-au fost dezvăluite demersurile necesare acestei atestări, lucru de care noi nu dispunem la biblioteca noastră.

Public tânăr şi colegi bibliotecari entuziaşti, aceasta este imaginea pe care ne-a lăsat-o vizita aici.

Plecând de la bibliotecă am ajuns la întâlnirea cu George Mironescu – doctorand la Facultatea de Istorie din Iaşi – ghidul nostru pe parcursul zilei.

George este un prieten al bibliotecii oneştene încă de când şi-a arătat interesul pentru documentele pe care le deţinem în Colecţia Radu Rosetti – patronul nostru spiritual – lucrarea sa de doctorat vizând activitatea acestuia. Participarea la Colocviile Bibliotecii „Radu Rosetti” din 2013 cimentând o relaţie de colaborare fructuoasă.

A fost ghidul perfect care ne-a dezvăluit informaţii bogate şi documentate despre obiectivele vizitate, locurile prin care am păşit, şi peste toate un foarte bun fotograf.

Îmi permit să dau un citat din Nicolae Iorga ce este trecut în broşura Iaşi – Parfumul trecutului în oraşul prezentului – editat de către Asociaţia „Centrul de Promovare Turistică” Iaşi unde îşi desfăşoară activitatea şi ghidul nostru George Mironescu:

„Sunt români care n-au fost niciodată la Iași, deși n-ar trebui să fie nici unul, căci cine n-a fost aici nu poate să străbată cu înțelegere foile celor mai frumoase cronici, nu se poate pătrunde după cuviință de spiritul trecutului nostru care trăiește în acest loc mai viu și mai bogat decât oriunde aiurea [...]. În conștiința lui națională ar fi o lipsă dacă el n-ar fi văzut orașul care a fost și-și zice încă astăzi, cu mândrie, capitala Moldovei...”

Trec doar în revistă obiectivele pe care le-am vizitat, cu informaţii din aceeaşi broşură, lăsându-vă să ne urmaţi paşii pentru a le descoperi:

Catedrala Metropolitană: Datare: 1833-1887 ; Ctitor: mitropolitul Veniamin Costachi şi regele Carol I. Actuala Catedrală mitropolitană, construcţie monumentală din sec. XIX, este situată într-un perimetru plin de mărturii privind reşedinţa mitropoliţilor Moldovei.

Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost aduse aici de la Mănăstirea Trei Ierarhi în anul 1889, Catedrala fiind un loc de pelerinaj consacrat al României.

Mănăstirea Golia: Datare: 1650-1660. Ctitor: logofătul Ioan Golăi (cca. 1550)

Începuturile acestui monument nu sunt cunoscute cu exactitate, el fiind precedat, probabil, de o bisericuţă de lemn cu cimitir aferent. Biserica actuală reprezintă o îmbinare de stiluri, îndeosebi baroc și bizantin. Biserica este în plină renovare dar interiorul poate să vă dezvăluie multe frumuseţi. Turnul Goliei este un reper în dezvăluirea frumuseţii Iaşului privit de la înălţime. În casa parohială de la Golia (cea mai veche casă din Iaşi) a locuit între 1866-1871 şi diaconul Ion Creangă. Casa Creangă este apreciată, de altfel, ca fiind cea mai veche clădire dintre toate anexele ce au supravieţuit în incinta mănăstirii.

În 2010 s-a încheiat primul proiect de restaurare al Ansamblului Monument Istoric Mănăstirea Golia, premiat în 2012 la Lisabona cu premiul Europa Nostra la categoria conservare.

Muzeul Unirii: Datare: 1806. Clădirea muzeului constituie ea însăşi, primul şi cel mai important exponat de muzeu. Chiar golit de orice mobilier, edificiul constituie un punct de atracţie. Pledează în acest sens vechimea construcţiei, stilul arhitectonic, aşezarea în peisajul urban şi cu precădere destinul istoric de excepţie, casa fiind reşedinţa domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) şi a regelui Ferdinand (1914-1927).

Patrimoniul muzeului cuprinde o diversitate de piese de o deosebită valoare istorică, memorialistică, documentară, dar şi artistică: documente, carte rară, harţi vechi, fotografii, costume, artă decorativă (mobilier, porţelan, argitărie, ceasuri, corpuri de iluminat,covoare) aparţinând familiei domnitoare Cuza, dar şi aristocraţiei perioadei. Muzeul posedă şi o valoroasă colecţie de monede vechi şi medalii.

Casa memorială Mihail Sadoveanu:

Clădirea, construită de Mihail Kogălniceanu în 1842, a fost locuită de George Enescu, apoi, între 1918-1936 de Mihail Sadoveanu.

Cele șapte încăperi ale muzeului au fost amenajate astfel: documente privind istoricul casei și a personalităților care au locuit-o; anii de școală și debutul scriitorului; documente, lucrări de artă, obiecte personale privind familia, cărțile de început ale scriitorului; camera de primire a musafirilor și lucrări din perioada de apogeu a creației sadoveniene; Sadoveanu - pescar, vânător și șahist; Sadoveanu în arta plastică; camera de rarități.

Grădina Botanică: Datare: 1856; Ctitor: Anastasie Fătu

Este cea mai veche grădină botanică din România. A fost înființată în 1856 de cel căreia îi poartă numele acum, Anastasie Fătu, medic și naturalist. Astăzi acoperă o suprafață de aproximativ 100 de hectare, fiind una din cele mai mari din Europa.

În cuprinsul grădinii se găsește și biserica dintre vii (cu hramul „Sfântul Atanasie”), construită de domnul Vasile Lupu (1638), precum și izvoarele de ape minerale, captate în secolul XVIII, care astăzi sunt exploatate și aduse pe mesele ieșenilor ca „apa de masă Amfiteatru”.

Parcul Copou este cel mai vechi parc din Iași, situat pe dealul Copoului. Datează din prima parte a secolului al XIX-lea (amenajarea sa a început în anii 1833-1834 în timpul lui Mihail Sturdza). În parc se găseşte cel mai vechi monument din România: Monumentul Legilor Constituţionale cunoscut astăzi sub numele de Obeliscul cu lei realizat de Mihail Singurov, în 1834, după un proiect al lui Gheorghe Asachi.

Una dintre atracțiile principale ale parcului o reprezintă un tei în vârstă de aprox. 500 de ani cunoscut sub numele de Teiul lui Eminescu (adevărat loc de pelerinaj pentru romantici), iar lângă el se află bustul poetului.

Teiul lui Eminescu dăinuie ca o speranţă (care moare ultima!) că Iaşului îi va fi redat parfumul teilor.

Şi câte şi mai câte am mai fi putut vedea ...

Am încălecat pe-o şa şi v-am spus povestea acestei zile frumoase!

Doina Lili BĂLCĂNAŞU - bibliotecar