Pagini
- PAGINA de PORNIRE
- REDACŢIA
- DATE de CONTACT
- ISTORIC
- Donaţia RADU ROSETTI
- Noi pe FACEBOOK
- DOCUMENTELE BIBLIOTECII
- BIBLIOTECARII
- PROIECTELE BIBLIOTECII
- COLEGII de ieri
- PROGRAMUL ACTIVITĂŢILOR lunare
- Concurs EX LIBRIS
- Concurs de proză scurtă "Radu Rosetti"
- ALEGE-ŢI PROFESIA!
- CUTIA cu POEZII
- NOCTURNA BIBLIOTECII
- ATELIERELE VACANŢEI
- PAGINI DE ISTORIE LOCALĂ
- BIBLIOTECONOMIE
miercuri, 18 februarie 2015
luni, 16 februarie 2015
Sentimente până la DRAGOBETE
Dăm posibiblitatea şi fiului Babei Dochia să-şi exprime sentimentele!
Un termen prelungit dar nu prea îndepărtat pentru cei îndrăgostiţi ... şi de cărţi: 24 februarie, de Dragobete!
luni, 9 februarie 2015
Concertul tinereţii - program de sală
RECITAL DE
PIAN
joi, 5
februarie 2015
Prof.
coord.
Petruţa Laura CRĂCIUN
Clementina
Ioana MOISĂ
S-a născut
la data de 17 iunie 2004
Elevă în
clasa a IV-a la Colegiul Naţional de Artă “George Apostu” din
Bacău.
Palmares:
2013
- Premiul I la Concursul de interpretare – Colegiul Naţional de Artă “George Apostu” din Bacău – Catedra de pian principal, ediţia a VI-a;
2014
- Premiul I la Concursul Naţional „primăvara artelor”, Bacău, ediţia a XVII-a
- Premiul II la Festivalul Concurs de Interpretare Pianistică „Iulia Haşdeu”, ediţia a XVI-a, Câmpina, sub egida UNESCO
- Premiul I la Concursul de interpretare – Colegiul Naţional de Artă “George Apostu” din Bacău – Catedra de pian principal;
- Menţiune la Concursul Naţional „Margareta Sterian” , Buzău, ediţia a V-a;
- Recital „Concert pentru suflet” - Parcul Catedralei – Bacău
- „Concert de Crăciun” - Ateneu, Bacău
A
interpretat:
J.S.
Bach – Invenţiune la două voci nr.8 în Fa Major
W.A.
Mozart – Sonatina Vieneză nr. 1 în Do Major – partea I
Odăgescu
Ţuţuianu – La joc
A.
Haciaturian – Studiu
Paula
Elena VRACIU
S-a
născut pe data de 4 februarie 1997
Este
elevă în clasa a XII-a la Colegiul Naţional de Artă “George
Apostu” din Bacău.
Palmares:
2009
- Premiul I la Concursul de Interpretare Muzicală, ediţia a II-a, Bacău
- Premiul III la Olimpiada Naţională de Interpretare Instrumentală, faza judeţeană, Bacău
- Recital în cadrul proiectului „Muzica-Punte artistică între licee”, Piatra Neamţ
- Recital de pian – Sala Studio „Petre Bărbuţă”, Bacău
2010
- Premii la concursuri de interpretare
- Recital de pian – Cala Studio „Petre Bărbuţă” şi Salonul de Piane Bacău
- Recital în cadrul proiectului „Concertul pentru suflet”, Bacău
2011
- Premiul I la Olimpiada Naţională de Interpretare Instrumentală, faza judeţeană, Bacău
- Premiul II la Concursul Naţional „Primăvara Artelor”, ediţia a XIV-a, secţiunea Teorie-Solfegiu şi Dictat, Bacău
- Premiul III la Concursul Naţional de Pian „Virtuozii”, ediţia a III-a , Brăila
- Menţiune la Concursul Naţional de Teoria Muzicii „Constantin Constantinescu”, ediţia a IV-a, Iaşi
- Recitaluri: la Sala Ateneu şi Salonul de Piane de la Bacău, Academia de Vară de la Sighişoara, în cadrul proiectului „Concert pentru suflet” Bacău şi Recital vocal în cadrul corului „Animoşi” Festivalul Internaţional „George Enescu”, ediţia a XX-a, Bucureşti
2012
- Premiul I la Olimpiada Naţională de Interpretare Corală, în cadrul corului „Animosi”, faza naţională, Petroşani
- Premiul III la Olimpiada Naţională de Studii Teoretice, faza judeţeană, Bacău
- Premiul III la Concursul Naţional de Teoria Muzicii „Constantin Constantinescu”, ediţia a V-a, Iaşi
- Recitaluri în concerte caritabile, Participare la cursurile de măiestrie din cadrul Atelierului de Interpretare Muzicală, Bacău
2013
- Premiul I la Concursul Naţional „Primăvara Artelor”, ediţia a XVI-a, secţiunea Teorie-Solfegiu şi Dictat, Bacău
- Premiul I la Concursul Naţional de Teoria Muzicii „Constantin Constantinescu”, ediţia a VI-a, Iaşi
- Premiul I la Olimpiada Naţională de Istudii Teoretice, faza naţională, Alba-Iulia
- Diplomă de Merit la Festivalul „Johann Sebastian Bach”, Cluj-Napoca
- Recitaluri în cadrul unor proiecte băcăuane
2014
- Premiul Special din partea Facultăţii de Interpretare, Compoziţie şi Studii Muzicale Teoretice – Universitatea de Arte „George Enescu”, Iaşi
- Premiul Special la Concursul Naţional de Teoria Muzicii „Constantin Constantinescu”, Iaşi
- Premiul II la Concursul Naţional „Victor Giuleanu” secţiunea Teoria Muzicii, ediţia a V-a, Bucureşti
- Premiul II la Concursul Interjudeţean de Teoria Muzicii „George Holca”, ediţia a V-a, Botoşani
- Premiul III la Olimpiada Naţională de Istudii Teoretice, faza judeţeană, Bacău
A
interpretat:
Al.
Scriabin – Studiul op. 42, nr.7
J.S.Bach
– Preludiul şi fuga nr. 24 în Si Minor
Beethoven
– Sonata op. 110, nr. 12
Al.
Scriabin – Studiul op. 8, nr. 12
joi, 5 februarie 2015
MUZEUL ŢĂRANULUI ROMÂN – 25 de ani de la reînfiinţare
În luna
februarie, Secţia de împrumut pentru copii găzduieşte o mică
expoziţie de carte dedicată Muzeului Ţăranului Român. Acesta
este unul dintre cele mai diversificate muzee de artă şi tradiţii
populare din Europa. Clădirea în care funcţionează se află în
Bucureşti pe Soseaua Kiseleff şi a fost construită între anii
1912-1941, în stil neoromânesc cu inspiraţie brâncovenească, iar
încăperile sunt de tip monastic.
Istoria sa
începe curând după apariţia Principatelor Unite. Ţăranul român
începe să devină o referinţă simbolică a identităţii noastre,
cultura ţăranească interesându-i din ce în ce mai mult pe
orăşeni. Produsele casnice la modă erau create industrial şi erau
mai ieftine, concurând cu cele create în gospodării. De aceea
domnitorul Al. I. Cuza dă o ordonanţă în anul 1863 pentru
organizarea unor expoziţii care să cuprindă pe lângă flori,
legume, vite, produse agricole, şi produse ale industriei casnice
ţărăneşti. O serie de exponate ale muzeului datează din acea
perioadă.
Este
cunoscut pentru colecţiile sale formate din 100 000 de obiecte şi
este declarat monument istoric. Deţine colecţii de ceramică,
costume populare, scoarţe, ţesături pentru interior, mobile,
feronerie, obiecte din lemn. În anul 1996 a primit Premiul „Muzeul
European al Anului” acordat de Forumul Muzeului European.
De-a
lungul anilor a avut mai multe denumiri şi a suportat diverse
transformări.
Pentru
început s-a numit Muzeul de Etnografie, de Artă Naţională, Artă
Decorativă şi Artă Industrială - nume considerat de unii inutil
de complicat. Mai târziu ia denumirea de Muzeul de Etnografie şi
Artă Naţională, apoi Muzeul de Artă Naţională Carol I. După
cel de-al doilea război mondial se transformă în Muzeul
Lenin-Stalin, iar în ultimii ani de regim comunist într-un
muzeu-omagiu al preşedintelui Nicolae Ceauşescu. În tot acest timp
colecţiile au fost găzduite de depozitele Muzeului Satului.
După
revoluţia din 1989, la iniţiativa Ministrului Culturii din acea
perioadă, Andrei Pleşu, a redevenit Muzeul Ţăranului Român, la
data de 5 februarie 1990.
Vă
invităm la bibliotecă să consultaţi publicaţiile ce reflectă
viaţa ţăranului român de-a lungul timpului sau la sala de
Internet pentru o vizită virtuală.
Diana
BUNGHEZ – mânuitor carte
marți, 3 februarie 2015
luni, 2 februarie 2015
Corect pe româneşte
Alternativă,
soluţie şi dilemă
De
foarte multe ori se aud formulări, de tipul: „Aici e vorba de două
alternative: ori un
război scurt, rapid, ori un război lung” (corect:
„Aici este vorba de două soluţii:
ori..., ori...”), „Erau trei alternative:
retragerea trupelor româneşti din Irak, cedarea a 20 de soldaţi
din aceste trupe sau plata a patru milioane de dolari pentru
răscumpărarea celor trei jurnalişti” (corect „Erau trei
soluţii...”).
Eroarea
de exprimare porneşte de la necunoaşterea definiţiei, exacte, a
cuvântului alternativă,
şi anume „posibilitatea
de a alege între două soluţii, între două situaţii care se
exclud”,
deci este greşit şi când spunem: „N-am avut o altă alternativă
la guvernare”(corect: „..o altă soluţie/cale de urmat la
guvernare”).
În
enunţul: „În faţa dumneavoastră se află două dileme:
ori să se ia calea lui Hristos, ori cea care ne duce în ghearele
celui rău”, eroarea constă în formulare (corectă fiind: „În
faţa dumneavoastră se află o alternativă:
ori...,ori...”), căci dilema
reprezintă
– spre deosebire de alternativă - o
situaţie cu două ieşiri, ambele nefavorabile”
!
Neliterară
este şi exprimarea: „Mă aflu într-o mare dilemă”,
în care dilema
este
înţeleasă, greşit, în două feluri: fie cu sensul de
„încurcătură”, în general, fie că subiectul se găseşte
într-o încurcătură din care obligatoriu trebuie să iasă,
alegând între două soluţii, ambele neplăcute.”
Iar
pentru mine, cea mai bună soluţie, până la o nouă întâlnire,
este să vă salut
corect pe româneşte!
Diana
Diţu, bibliotecar-arhivist
(Rădulescu,
Ilie-Ştefan „Erori flagrante de exprimare: radiografie critică a
limbajului cotidian”, Bucureşti: Editura Niculescu, 2007)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)






