sâmbătă, 26 februarie 2011

Un mesaj de la Bibliotheca Alexandrina si un remember al unei intalniri unice


O biblioteca aparata de tineri si oameni care au inteles importanta acestei institutii, intr-o tara in care saracia lucie este o caracteristica generala. Sa speram ca toti au inteles ca mai presus de mandria de a fi egiptean au de asumat  si un trecut  glorios in tara  faraonilor intelepti si a marii biblioteci alexandrine, leagan al civilizatiei.
Va promiteam data trecuta ca va voi povesti cate ceva din vizita mea la biblioteca din Alexandria- Egipt. O voi face acum cu atat mai mult cu cat am primit un mesaj de multumire  de la dna Mona El Nashar, pentru simplul gest de a ma fi gandi la ei in aceste momente de rascruce.
 Multumesc pentru placutele tale cuvinte, suportul si articolul despre BA.
Imi amintesc de intalnirea cu tine  si sunt convinsa ca intr-o zi, te vei reantoarce la BA si in Egipt care este in curs de a face uriase schimbari nemaintalnite in istoria sa.
Pana la o viitoare intalnire toate cele bune si iti multumim inca o data.
Calde salutari,
Mona El Nashar
Deputy Director
Public Relations & International Contacts Dept.
Bibliotheca Alexandrina
Veti descoperi pe parcursul lecturarii de ce consider o onoare acest raspuns venit de la un oficial al unei unei institutii importante pentru lumea noastra bibliotecareasca.
Sa purcedem la drum:
                                       

Bibliotheca Alexandrina (BA)

Am avut şansa să vizitez un oraş milenar în căutarea celei mai vestite biblioteci din lume.  
Alexandria, oraş cu o vechime de 2.300 de ani, infiinţat de Alexandru cel Mare .
Al doilea mare oraş din Egipt după Cairo, cu o populaţie de 4 milioane de locuitori, are o întindere maritimă de 30 km de-alungul căreia poţi admira Mediterana dar şi conglomeratul arhitectural (nou-vechi, ingrijit-decăzut) de pe faleză sau poţi călători cu taxiul, liniştit, dacă ai negociat în prealabil, în simfonia claxoanelor pe post de semnalizatoare auto.
Oraş fermecător prin oamenii săi, mereu disponibili şi politicoşi dar şi prin arhitectura uluitoare ce ascunde gloria oraşul vechi.  Arheologia alexandrină se descoperă odată cu lucrările urbanistice însemnate.
Localizarea Farului, Bibliotecii sau Museionului este sub apă prin scufundarea unei fâşii de litoral  dar se mai pot vizita încă Serapeumul cu marea sa coloană a Pompeiului din granit roz de 25 m, cu sfincşii ptolemeici precum şi câteva edificii răspândite prin oraşul modern: Amfiteatrul Roman (descoperit in1964), Catacombele Romane (cel mai mare cimitir roman din Egipt extins pe trei nivele săpate in rocă, datând din secolul al 2 lea e.n).
Oamenii şi evenimentele care au asigurat nemurirea oraşului nu au fost puţine:
Alexandru cel Mare, întemeietorul oraşului, nu şi-a vazut niciodata metropola construita. Mormântul său se află, pierdut, sub fundaţiile modernei Alexandria.
Ptolemeu, general macedonean din armata lui Alexandru, prezent la fondarea Alexandriei, transformă oraşul în capitală, dându-i strălucire şi întemeind o dinastie ce a durat 300 de ani.
Ptolemeu este cel care pune bazele Museionului şi vestitei Biblioteci Alexandrine. Primii doi Ptolemei au avut ideea construirii vestitului far de pe insula Pharos (una din cele 7 minuni ale lumii) între  285-246 î. Hr. A servit ca far până în secolul al XIV-lea când un ultim cutremur l-a distrus. In 1480 pe locul lui a fost construit un fort islamic numit Fortul Qait Bey folosit in scopuri militare. Recent, oamenii de ştiintă au găsit părţi din far, scufundate, pe care le-au adus la suprafaţă ca să le studieze.
În anul 51 î. Hr. în Alexandria a fost încoronată ca regină Cleopatra a IV-a, în vârstă de 17 ani, în urma intrigilor din Senatul Roman dar şi datorită relaţiilor avute cu Cezar şi Marc Antoniu. În Serapeum, cu o colecţie de 700.000 de manuscrise primite de către Cleopatra de la Marc Antoniu s-a întemeiat o a doua bibliotecă alexandrină care a fost distrusa apoi de o revoltă creştină. Cât a trăit ea, Alexandria şi-a păstrat autonomia, ulterior devenin oraş roman. Astfel Alexandria devine capitala intelectuală a creştinismului, noua mişcare religioasă.
Conflictul biserică-stat, izbucnit în secolul al IV-lea, în timpul domniei lui Diocleţian, a dus la demolarea bisericilor, destituirea oficialilor creştini şi înrobirea celorlaţi.
În anul 641, Alexandria cade în mâinile generalului arab Amr care a năvălit în Egipt cu 3.500 de călăreţi beduini.
Noua religie, islamul, intră în conflict cu cea creştină dar şi cu Alexandria păgână.
Cu toate că cele două biblioteci au fost acuzate de arabi ca fiind distrugătoare ele au fost arse din temelii de către creştini şi păgâni în timpul războaielor lui Cezar.
Sub stăpânire araba Alexandria decade treptat dar mai ales după invazia francilor în 1365 când toate clădirile publice sunt distruse şi luaţi în sclavie peste 5.000 de oameni.
Alexandria modernă datează din secolul al XIX-lea începând cu domnia lui Mohamad Ali, sub domnia căruia s-a introdus industria bumbacului şi a fost  construit canalul Mahmudiyyah care leagă Alexandria de Nil şi regiunile din interiorul Egiptului.
Sfârşitul secolului XIX sporeşte comerţul cu bumbac, oraşul se modernizează atrăgând astfel o infuzie de greci, italieni, francezi, şi englezi.
Revoluţia din 1952 a dus la expulzarea majorităţii străinilor, confiscarea şi naţionalizarea afacerilor.
 Trebuie să ai cunoştinţe de istorie şi imaginaţie pentru a descoperi gloria apusă a oraşului, acum decăzută, sau să ai veleităţi de adevărat detectiv şi să nu te bazezi pe disponibilitatea locuitorilor pentru a descoperi locuri demult distruse. Pentru că toţi care au trecut prin acest oraş întâi  au distrus ca apoi sa construiască din aceeaşi dorinţă de asigurare a nemuririi întâlnită şi perpetuată de la civilizaţia egipteană.
Dar scopul meu, ca bibliotecar, a fost să descopăr noua bibliotecă alexandrină.
Am avut fericita ocazie să ajung, ca persoană particulară, într-un oraş care înafară de reperele şi încărcătura istorică nu îmi spunea decât că acolo pot vizita o bibliotecă născută din ... spuma mării, precum Afrodita. Nu m-am inşelat nici asupra locului şi nici asupra frumuseţii.
                                

Ce ştiam despre vechea bibliotecă?
Că este fondată de Ptolemeu I Soter în anul 290 î. Hr şi că era locul de întâlnire a celor mai luminate minţi ale timpului care aveau activitatea în templul muzelor, Mouseion. Acesta a fost primul centru de cercetare din lume, şcoală academică la care era anexată biblioteca.
 Biblioteca deţinea peste 700.000 papirusuri semnate de iluştri savanţi
Aici au fost colectate manuscrise din întreaga lume, au fost atraşi cercetători. Aici s-a tradus Vechiul Testament de către cercetătorii evrei în limba greacă. Tot aici, Euclid a lucrat la principiile geometriei iar  Eratostene a determinat că Pământul este rotund şi a calculat diametrul acestuia de 12.560 km, cu o eroare de doar 8 km.
De-alungul timpului cultura alexandrină a evidenţiat combinaţia dintre geniul culturii elenistice, gloria Egiptului antic şi cultura asiatică.
 Înarmată cu îndrăzneala bibliotecarului oneştean am demarat o scurtă corespondenţă, ulterior bazată şi pe un schimb de documente specifice fiecărei biblioteci, cu dna Mona El Nashar, Deputy Director Public Relations&International Contact de la Bibliotheca Alexandrina în urma căreia am fost invitată  să fac un tur de vizitare destinat doar bibliotecarilor.
                                       


Astfel am fost insotita de Sherinne Raghab, bibliotecar de referinţă, ghidul meu prin toată biblioteca.
     Am purtat discuţii interesante în sectorul colecţiilor speciale unde am întâlnit-o pe  Rabha al Awwa ce are ca idol pe Nadia Comăneci.         

Totodată mi-a fost mijlocit un  stagiu  de o zi la departamentul catalogare electronică condus de amabila Gina Younis.
            

Vă voi prezenta ce am văzut, mai mult din perspectivă tehnică, lăsându-vă să îndrăzniţi, să puteţi sau să visaţi.
                             «  Ziua de ieri m-a zămislit.
                                 Iată-l pe Astăzi
                                 Eu creez Ziua de Mâine »
Acestea sunt cuvintele spuse de  preotul-recitator al Cărţii Morţilor din Egiptul faraonilor şi care sunt potrivite pentru ceea ce am vazut:
                                noua bibliotecă alexandrină 
Situată în estul Alexandriei, mărginită de Marea Mediterană şi Complexul Universitar, este orientată spre peninsula Silsilah şi situată pe locul vechii biblioteci şi a palatului lui Ptolemeu.
               
În suprafaţă totală  40.200 m2, este un complex arhitectonic unit printr-o piaţetă şi format din 3 clădiri :
-              Biblioteca, structurată pe 7 nivele în suprafaţă totală de 85.405 m2.
-              Planetarium cu 99 locuri şi Exploratorium în suprafaţă de 1.400 m2
-              Centrul de conferinţe, structurat pe 7 nivele,în suprafaţă de 12.428 m2, sala mare : 1.630 locuri.
Măslinul, simbol al vieţii şi păcii în antichitatea greacă, prezent şi în templul închinat zeului Ra din perioada lui Ramses al II-lea este plantat în  piaţeta ce leagă cele 3 mari construcţii, reprezentând un puternic simbol  al păcii, toleranţei şi înţelegerii.
Biblioteca însăşi este construită cu foarte mare disponibilitate spre simboluri : un disc urias (acoperiş al bibliotecii), reprezentând răsăritul strălucitor al soarelui, ieşind uşor din apa Mediteranei, amintind de Ra, zeul egiptean al soarelui. Din acest disc de sticla lipseşte un sfert, « sfertul academic », ca o întârziere la întâlnirea cu noi, cei de acum, a vechii biblioteci şi a Museionului.
Pe discul imens fiecare geam are forma unui ochii cu pleoape ca o eternă năzuinţă spre lumină şi înţelepciune a celor care studiază  aici.
Jumătate din disc iese din apa care îl mărgineşte simbolizând renaşterea vechii biblioteci.
Podul pietonal care face legătura bibliotecii cu zona Universităţii şi Mediterana îţi dă posibilitatea să admiri arhitectura complexului dar şi panorama mediteraneană către vechiul port.            
Zidul imens ( cel mai mare ranfors circular din lume, 160 m) care mărgineşte discul ieşit din apă ,construit din 6.000 de blocuri de granit verde ( piatra de construcţie a existenţei infinite în timp a Egiptului faraonilor) are inscripţionate litere din scrierea manuală a 120 de limbi.
Inutil de amintit că simbolurile nu se opresc aici.
                            
Interiorul proiectat în formă de cascadă în trepte, treptele reprezentând fiecare un nivel al construcţiei dar şi câte un domeniu biblioteconomic.
Interiorul mărginit în zonele vizibile de pereţi în culoarea mării dându-ţi impresia că te afli într-un acvariu imens. Plafonul de sticlă este sprijinit pe coloane reprezentând lotuşi, simbol al renaşterii la vechii egipteni, unele dintre ele, prin dimensiuni de 18 m, creâd impresia că te afli într-o catedrală a cărţii.
                                      
Fiecare nivel interior  structurat în serviciu de informaţii şi sală de lectură are şi specificul său, astfel :
Primul (B4) :   - « rădăcinile cunoaşterii » : cu volume din domeniul  filosofiei, religiei, istoriei, geografiei , caligrafiei precum şi hărţi.
Al 2-lea (B3) : - literatură şi poezie
                       - Sala Taha Hussain: spaţiu generos pentru persoanele cu probleme de vedere: 50 m2 (aici utilizatorii au  acces la toată baza de date, accesând prin tastatura Braille, sau  căutând în OPAC, pot selecta materialul dorit care se scanează şi poate fi introdus pe calculator, conţinutul acestuia  fiind citit de către un voluntar utilizatorului, în sală sau individual, în spaţii special amenajate, totodată se poate utiliza şi un computer special care dă posibilitatea utilizatorului să audieze la căşti textele solicitate, muzică).
Al 3-lea (B2): - artă şi cultură
                       -secţie cu materiale audio-video (cu spaţii de audiţie şi cinemateci la care se adaugă sălile de colocvii) ; resursele electronice : utilizează copierea documentelor din 1996 până în prezent ; conţine 100 terabyts , echivalentul a 10 milioane de pagini, 2000 ore video-news, 1000 filme documentare
Al 4-lea (B1) : - generalităţi
                       - săli de expoziţii şi muzee într-un cadru de excepţie  (Muzeul de antichităţi, Muzeul manuscriselor, Expoziţia  Shadi Abdel Salam, Expoziţia  de fotografii « Impresii din Alexandria »)
                        - Spaţiul destinat manuscriselor şi cărţior rare  cuprinde aproximativ 1000 de exemplare, parte din ele unice. În acest sector se  găseşte şi sala de studiu Carte rară unde se pot studia publicaţii dinainte de 1930, facsimile printate, ediţii princeps şi cărţi cu autograf dar şi sala de studiere a manuscriselor, documentelor, periodicelor şi colecţiilor speciale microfilmate, multe donate de Spania, Turcia şi Franţa.
Biblioteca Alexandrină face parte din programul naţional de depozitare a valorilor Egiptului.
                       - periodice UN şi EU
Al 5-lea (E) :   - ştiinţe sociale şi drept
                       - arhiva Internet
                        - zona de intrare din spaţiul exterior (aici se află balconul în formă triunghiulară din sticlă, destinat vizionării interiorului bibliotecii de către  vizitatori, numit « triunghiul lui Callimachus » în onoarea marelui poet elen care a creat organizarea pe subiecte şi autori a bibliotecii antice, numit şi « tatăl bibliotecilor ştiinţifice »)
Al 6-lea (F1) : - ştiinţe naturale
                       - intrare spre săli de studii şi cercetare
                       - intrare la biblioteca pentru copii (5-11 ani)
                       - intrare la biblioteca adolescenţilor ( 12-17 ani)
                       - sala pentru Asociaţia prietenilor Bibliotecii alexandrine
Al 7-lea (F2) : - dedicat tehnologiei
                       - 2 spaţii cu săli de seminar
                       - Legătura cu administraţia
Serviciile BA :
Serviciul de recepţie şi vizitatori localizat în foaierul bibliotecii. De aici, bibliotecarii de referinţă, în Hall of Fame, îndrumă şi explică vizitatorilor trecutul şi renaşterea Bibliotecii Alexandrine precum şi eforturile de proiectare şi construire a noii biblioteci, activitatea întregului complex cultural.
Serviciul Informaţii prezent pe fiecare nivel oferă posibilitatea accesării simultane de către 2000 de utilizatori a colecţiilor bibliotecii oferind  cel mai vast spaţiu de lectură din lume la care se adaugă şi cele  200 de săli de studiu şi cercetare.
Serviciul de Informaţii Generale este localizat la intrarea în bibliotecă oferind informaţii generale publicului.
Serviciul de Orientare : ajută şi îndrumă publicului în utilizarea tuturor resurselor electronice şi multimedia.
Pe baza unui card de membru al bibliotecii  fiecărui utilizator îi este facilitat accesul la împrumut la domiciliu, acces în sala de lectură iar pentru  cercetători, rezervare în spaţii de studiu, totdată pentru aceştia există un serviciu special de informaţii
Cei care lucrează în bibliotecă au acces nelimitat la servicii de e-mail, căutare pe internet, printare centralizată de documente şi căutare documente în sistem electronic.
Intranetul: generează automat servicii şi informaţii pentru personalul de conducere incluzând: telefoane, ştiri interne, contact la baza de date, rezervare la diverse evenimente, informaţii despre evenimente internaţionale, formulare standardizate BA, forum de discuţii, rapoarte de călătorii , proiecte şi multe altele.
Accesul la Internet valabil pentru personalul BA are o viteză de 10Mbps şi creşte până la 155 Mbps.
Biblioteca alexandrină a ales Sistemul Integrat de Biblioteca (ILS)- Virtua
Visionary Technology in Library Solutions (VTLS)
Acesta ofera : modulul de catalogare de baza, OPAC-ul (Online Public Acces Catalog),  circulaţia, achizitia de carte şi periodice. La care se adaugă suportul de vizualizare pe internet precum şi suportul arabizării documentelor.
Interfata este triligvă: engleză, arabă, franceză şi este operabil full time.
Are un server care stocheaza o largă colecţie de documente digitale, audio-video, CD-Rom, documente electronice si o derulare simultană a peste 20 de CD/DVD.
Sistemul multimedia conţine 4 baze de date: General Multimedia, Muzică, Self-Teaching şi baza de date alexandrină. Mai mult de-atât oferă un serviciu de printare pentru public (20% din conţinutul unei cărţi, selectate de către utilizator din spaţiul de lectură a cărţilor electronice şi descărcate, pe baza cardului de utilizator, la un computer special ataşat la o imprimantă), un sistem de rezervare a cărţilor la sala de lectură sau rezervare pe computerele de la sală.
Proiectul complexului a fost iniţiat de GOAL (General Organisation for Alexandrina Library) cu susţinere UNESCO începând din 1987.
Biblioteca, proiectată să depoziteze peste 8 milioane de volume.
Actualul director dr. Ismail Serageldin este numit din 28 mai 2001 si conduce cu multa exigenta si competenta acest simbol al eternitatii culturii.
În luna august 2001  primele cărţi au fost aşezate pe raft.
Octombrie 2001: s-a introdus softul şi a fost deschisă experimental timp de o lună
16 octombrie 2002 : Inaugurarea
La inaugurare a participat  şi dl. Ion Iliescu, preşedintele României din acea vreme. Am tresărit, plăcut,  cu atât mai mult cu cât numele dlui Iliescu este trecut şi pe placa inaugurală din Hal of Fame la intrarea în bibliotecă alături de numele altor preşedinţi şi conducători de stat din lume, participanţi la eveniment. În acest sens sper ca, noi românii, să fim reprezentaţi onorabil şi cu mai mult de 356 de volume, existente in decembrie 2006, în acest spaţiu cultural al lumii.
Aceasta a fost călătoria mea la Mecca bibliotecarilor.
Totul s-a datorat unei conjuncturi fericite, pentru că eu am îndrăznit şi ei au fost deschişi. Şi pentru că s-a întâmplat  de ziua mea, Ajun de Crăciun, pot spune că am trăit o frumoasă poveste de spus colegilor şi mentorilor mei.
                                                   

                                                                   Ing. Doina Lili Bălcănaşu
                                                                              bibliotecar

P.S. daca doriti sa vedeti cum este in interiorul acestei biblioteci va invit sa vizionati un DVD cu imagini filmate in timpul vizitei mele si care se afla la sectia Internet adulti din cadrul bibliotecii noastre.

2 comentarii:

  1. Stimata doamna Balcanasu,
    am citit cu incantare si placere articolul dvs. referitor la Biblioteca Alexandrina. Am vizitat-o de mai multe ori, este o constructie absolut superba dar si un inegalabil far cultural al Egiptului.
    Biblioteca din Onesti poarta numele lui Radu Rosetti, autor al unui interesant volum de calatorie in Egipt, publicat in 1909. Parcurgandu-l, veti ramane surprinsa sa constatati nu atat cat s-a schimbat Alexandria intr-un secol ci, mai curand, cate lucruri au ramas neschimbate in orasul Cleopatrei.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Imi pare rau ca nu va pot cunoaste identitatea dar mai mult ca nu am timpul necesar sa urmaresc comentariile de pe blog. Asaincat raspunsul meu intarziat nu stiu daca va ajunge la dvs. Ma bucur ca ati avut ocazia, in mai multe randuri, sa vizitati aceasta bijuterie arhitectonica si simbol al culturii. Spatiul cultural de acolo este sub vremi acum si mult prea framantat, pacat!
      Va multumesc pentru atentionarea referitoare la cartea lui radu Rosetti. Intradevar nu s-au schimbat prea multe in orasul luminat de soarele mediteranean. Civilizatia a intarziat la intalnirea cu timpul iar suflul de cultura nu ajunge la toata lumea...

      Ștergere